Summitul de la Geneva, care se va desfășura pe 16 iunie, între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Joe Biden, nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre națiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă țară, arată o analiză BBC.

Mai mult, înalți oficiali ruși se află sub sancțiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec în în alegerile din SUA, iar doi foști pușcași marini americani sunt în închisorile rusești, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detenție pentru spionaj.

În plus, în martie, Joe Biden a fost de acord, în timpul unui interviu, cu faptul că Vladimir Putin este „un ucigaș”.

O problemă de imagine

Și totuși, cei doi sunt pregătiți să se întâlnească în calitate de președinți pentru prima dată, iar unele voci din Rusia consideră că acest lucru este o realizare în sine.

„Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanță”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecție RIAC de la Moscova.

Și, în ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea față în față de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condițiile lui”, spune analista politică Lilia Șevțova.

Alegerea orașului Geneva pentru summit amintește de Războiul Rece. Acolo a avut loc, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. Dar există puține perspective ca evenimentul din această săptămână să ducă la aceeași dezghețare politică.

„Un obiectiv fezabil ar fi să testăm unde se află „liniile roșii” de fiecare parte și să înțelegem că dialogul este drumul pentru ieșirea din prăpastie. Dacă nu au această discuție, atunci Rusia va deveni și mai imprevizibilă”, a spus Lilia Șevțova.

Vladimir Putin a declarat în weekend pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuții privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria și Libia, și schimbările climatice.

„Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar”, a spus Putin.

Dar sunt voci în Rusia care sugerează că poate fi posibil și un armistițiu în „războaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomați ruși și au închis două clădiri în ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Retorica „Occidentului ostil”

Totuși, în ultimul timp, președintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine a „Occidentului ostil”.

La Forumul Economic din această lună de la Sankt Petersburg, el a susținut din nou că SUA vor să „limiteze” dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile înainte, el amenințase că va „scoate dinți” oricărui agresor străin care vrea să „muște” Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul și forța țării sale.

„În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu dorește bine Rusiei și nu cred că această viziune se va schimba”, spune Kortunov.

Chiar și așa, el susține că Putin și-ar putea domoli puțin discursul.

„Ca politician rațional, Putin ar dori să reducă costurile și riscurile asociate acestei relații contradictorii”, crede Kortunov.

Ceea ce Vladimir Putin nu dorește, dar nici nu poate evita, este o discuție despre drepturile omului – inclusiv cazul lui Aleksei Navalnîi, politicianul rus de opoziție otrăvit anul trecut și aflat acum în închisoare.

Birourile organizației lui Navalnîi au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotărâre care ar fi putut fi amânată până după summit. În schimb, calendarul pare menit să trimită un mesaj: Vladimir Putin va continua să zdrobească disidența, iar acest lucru nu este treaba Americii.

„Dar faptul că are loc această întâlnire înseamnă că, după „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Și asta înseamnă: să facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adaugă analista politică, Lilia Șevțova.

De menționat că, pe 6 iunie curent, Biden a vorbit despre poziția sa pentru viitoarea întâlnire cu Putin. El a asigurat că Statele Unite vor apăra hotărât valorile democratice și propriile interese naționale.

#Geneva #Joe Biden #Summit #Vladimir Putin

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, califică drept „absolut îngrozitor” cazul tânărului de 19 ani, maltratat de alți minori la colegiul UTM. Oficialul susține că incidentul depășește cu mult limitele unui conflict obișnuit între tineri și speră ca justiția să pronunțe o sentință clară.

Pe caz a fost deschis un dosar penal, iar persoanele reținute, inclusiv minorii, se află în arest la izolatorul „Gaia”. Ministrul afirmă că a discutat cu polițiști care au recunoscut că, în cariera lor, nu s-au mai confruntat cu un asemenea caz.

„Ceea ce s-a întâmplat nu se încadrează într-un conflict mai mult sau mai puțin obișnuit sau în probleme care apar, în principiu, între tineri. Este ceva absolut inexplicabil și îngrozitor, care trebuie investigat pe deplin de procuratură”, a declarat Dan Perciun, în cadrul emisiunii «Территории свободы» de la RealitateaTV.

Ministrul a recunoscut că în instituție au existat anterior cazuri de bullying, iar colegiul dispune de psihologi și a desfășurat activități de prevenire. Totuși, în opinia sa, gravitatea incidentului nu poate fi explicată doar prin fenomenul hărțuirii între elevi.

După producerea cazului, conducerea colegiului a desfășurat activități suplimentare cu tinerii și profesorii, în condițiile în care comunitatea instituției a fost profund șocată de cele întâmplate.

„Aici, planurile noastre de prevenire a bullyingului nu vor rezolva o asemenea problemă. Este ceva profund, social. Cum au ajuns tinerii la așa ceva, chiar dacă provin din familii bune?”, a punctat ministrul.

Amintim că incidentul a avut loc în seara zilei de 24 septembrie, în apropierea căminelor studențești din Chișinău. Tânărul, student la o instituție de învățământ din capitală, se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, când s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei.

Potrivit informațiilor preliminare, băiatul se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, iar în apropierea căminelor studențești s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei. La un moment dat, din motive care urmează a fi stabilite, tinerii ar fi început să-l agreseze fizic, iar ulterior ar fi recurs la acțiuni umilitoare și degradante asupra acestuia.