Republica Moldova vrea să adere „cât mai curând posibil” la Uniunea Europeană pentru a se proteja de ameninţarea rusă şi speră la o decizie „în următoarele câteva luni” cu privire la deschiderea negocierilor, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat joi, 18 mai curent, agenţiei France Presse (AFP), citată de Agerpres.

„Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar noi vedem riscul şi credem că ne putem salva democraţia doar dacă facem parte din UE”, a declarat Maia Sandu, cu câteva zile înaintea unei manifestaţii proeuropene, ce va fi urmată de un summit european inedit la Chişinău.

Fosta republică sovietică, cu 2,6 milioane de locuitori, vede intrarea sa în UE ca pe singura garanţie că nu va fi următoarea ţintă a Rusiei, după invazia Moscovei în Ucraina.

„Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în următorii ani şi noi trebuie să ne protejăm”, a afirmat preşedintele moldovean (50 de ani) în marja summitului Consiliului Europei, care s-a încheiat miercuri în Islanda.

În februarie, Maia Sandu a acuzat Rusia că pune la cale o lovitură de stat pentru a răsturna puterea aleasă legitim de la Chişinău.

Aflată la putere din 2020, preşedinta Republicii Moldova – cea mai săracă ţară din Europa, scrie AFP – a lansat un apel la desfăşurarea unei ample manifestaţii pro-UE duminică la Chişinău, destinată să arate sprijinul moldovenilor pentru aderarea la UE.

„Războiul în Ucraina a pus lucrurile în negru şi alb: acum se vede foarte clar ce înseamnă lumea liberă şi ceea ce semnifică lumea autoritară pentru noi toţi”, a afirmat prima femeie care conduce Republica Moldova, din care o regiune întreagă, Transnistria, este de fapt sub control rusesc, notează France Presse.

Invazia în Ucraina a generat ipoteza până atunci foarte improbabilă a unei aderări a Ucrainei şi Republicii Moldova într-un interval de timp mai apropiat.

„Credem că aderarea este un proiect realist şi noi ne-am bucura ca aceasta să se facă cât mai curând posibil”, a afirmat Maia Sandu pentru AFP, sperând „să existe o decizie cu privire la deschiderea negocierilor în lunile următoare”.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat oficial la aderare.

Dacă pentru Republica Moldova, care are graniţă cu România, stat membru al UE, ar fi fără îndoială mai uşor să se integreze datorită dimensiunii sale reduse, numeroase obstacole rămân în calea aderării sale la blocul european, promiţând un proces care ar putea dura până cel puţin în anii 2030.

În afară de fragilitatea economică şi problemele legate de corupţia persistentă, Republica Moldova trebuie de asemenea să găsească o soluţie pentru Transnistria separatistă, regiune prorusă cu 300.000 de locuitori în estul ţării.

Nerecunoscută de comunitatea internaţională, această zonă s-a separat unilateral în 1990 de restul ţării, după un scurt război civil, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Conflictul este îngheţat din 1992.

„Avem încă lucruri de făcut, dar luptăm foarte dur şi este principalul nostru obiectiv de acum”, a insistat Maia Sandu, a cărei ţară şi-a anunţat retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), condusă de Rusia. „Vrem să continuăm să facem parte din lumea liberă, vedem ce se petrece în Ucraina, vedem că Rusia încearcă să împiedice ţările din regiune să devină democratice”, spune ea.

Deşi Ucraina vrea totodată să intre în NATO, această carte este dificil de jucat pentru Chişinău, Republica Moldova fiind stat neutru, conform Constituţiei sale.

„Noi respectăm neutralitatea. Noi respectăm voinţa poporului. Dar există discuţii în societatea noastră pentru a şti dacă neutralitatea ne protejează şi dacă la un moment dat oamenii îşi vor schimba opinia atunci, bineînţeles, că noi ne-am reconsidera această decizie”, a subliniat Maia Sandu.

Voinţa Ucrainei de a intra în NATO a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a-şi declanşa invazia, Moscova acuzându-i pe occidentali că se extind departe spre frontierele sale, în fosta sa zonă de influenţă sovietică.

În acest context presant, organizarea summitului Comunităţii politice europene (CPE), care grupează în mod informal cea mai mare parte a ţărilor europene, între care şi ţări candidate la aderarea la UE, este percepută de Chişinău ca o garanţie pentru securitatea sa.

„Este important, căci noi vedem că suntem singuri, că avem mulţi prieteni şi că prietenii noştri au încredere în noi pentru a organiza un eveniment atât de important”, a spus Maia Sandu, noua favorită politică a scenei europene, apropiată în special de preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP.

https://realitatea.md/forbes-despre-republica-moldova-promisiunile-guvernarii-de-reforme-pro-piata-si-pro-europene-dezamagitoare/

#AFP #Maia Sandu #UE

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.