Guvernul a aprobat modificări la legea bugetului pentru anul 2023, cu o majorare a veniturilor și cheltuielilor de 1,4 miliarde de lei. Astfel, veniturile vor constitui 66,2 miliarde de lei, iar cheltuielile 84,6 miliarde de lei cu un deficit de 18,3 miliarde de lei.

Cele mai semnificative majorări s-au înregistrat la serviciile în domeniul economiei – 738,6 mil. lei. Pentru apărarea națională, cu 12,4 milioane de lei, la 1,537 miliarde de lei, iar pentru ordine publică și securitate națională, cu 146,5 milioane de lei – 6,621 miliarde de lei, scrie BANI.MD.

În domeniul mediului majorările au fost cu 3 milioane de lei, la 546,1 milioane de lei și gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale o majorare de 551,3 milioane de lei, la 1,17 miliarde de lei.

Bugetul de la sănătate a fost suplinit cu 37,4 milioane de lei, la 9,2 miliarde de lei. La cultură și sport bugetul a crescut cu 106 milioane de lei, la 1,3 miliarde de lei, iar la învățământ cu 41,2 milioane de lei, la 17,09 miliarde de lei.

Deși bugetele pentru majoritatea domeniilor au fost majorate, pentru domeniul social bugetul a fost redus cu 10,6 milioane de lei, la 23,7 miliarde de lei.

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale pentru anul 2023 au fost aprobate în volum de 18,5 miliarde de lei cu 5 milioane mai mult. Transferurile cu destinație generală – 2,9 miliarde de lei, iar transferurile cu destinație specială – 15,5 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget de stat #rectificari Bugetul de Stat #salarii ministri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.