Sezonul pepenilor verzi și galbeni este în toi, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează consumatorii să fie prudenți la cumpărarea fructelor și să țină cont de următoarele recomandări:

Să procure pepenii verzi și pepenii galbeni din locurile și spațiile special amenajate, care dețin certificatele de înregistrare oficială în domeniul siguranței alimentelor;
Să evite cumpărarea produselor de la persoanele fizice care practică comerțul stradal ilicit, din motiv că aceștia nu dețin acte permisive, documente ce atestă calitatea, inofensivitatea și proveniența fructelor, nu sunt respectate normele elementare de igienă.

Totodată, ANSA ne recomandă să atragem atenția la următoarele elemente:

• pepenii verzi/galbeni nu trebuie să prezinte urme de putregai sau să fie alterate, în acest caz devin improprii consumului;

• fără urme de prezență a dăunătorilor;

• să fie uniforme ca aspect (fără lovituri, tăieturi);

• fără miros/gust impropriu;

• fără surplus de umezeală;

• să nu prezinte la suprafață deformări nespecifice fructului (umflături/noduli, pete), acest fapt indică, că produsele alimentare sunt afectate de soare;

• pata galbenă a pepenelui verde localizată din partea opusă a codiței, trebuie să fie neapărat galbenă, nicidecum verde sau albă, în caz contrar ar însemna că pepenele verde a fost cules prea repede și nu este copt;

• coaja nu trebuie să fie moale, acest lucru ar însemna că fructul e prea copt;

• codița pepenelui verde, preferabil să nu fie uscată, acesta ar indica ca produsele respective au fost culese câteva zile în urmă. Optați pentru pepenii verzi cu codița verde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cum alegi pepeni verzi #nitrati pepeni verzi #pepeni verzi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.