În patru până la șase luni, Agenția Spațială Japoneză (JAXA) își propune să ajungă pe Lună cu o sondă pe nume SLIM. Dacă le iese conform planului, va fi prima încercare reușită a japonezilor de a trimite o sondă pe Lună. Cel puțin una întreagă.

Rusia a eșuat în spațiu! A pierdut legătura cu „Luna-25”. Aparatul s-ar fi ciocnit de suprafața Lunii

Sonda SLIM (acronimul de la Smart Lander for Investigating Moon) are 2,4 înălțime, 2,7 lățime, 1,7 metri lungime și cântărește circa 700 de kilograme. Ea va purta un mini rover care își poate schimba forma, care va examina suprafața Lunii și va oferi date despre formarea acesteia. Asta, din ce spun japonezii, prin examinarea unor părți expuse din mantaua internă lunară.

Ineditul misiunii este că sonda trebuie să aselenizeze într-un perimetru de doar 100 de metri, stabilit în prealabil, nu unul de kilometri, așa cum s-a făcut până acum. De aici și denumirea misiunii, „Moon Sniper”.

Dacă japonezii vor și reuși, asta rămâne de văzut. În 2022, JAXA a încercat să ducă pe suprafața Lunii o sondă botezată Omotenashi, dar a pierdut comunicațiile cu aceasta înainte de ajunge pe Lună. În luna aprilie a acestui an, compania Ispace Inc., tot din Japonia, a ratat șansa de a fi prima companie privată care trimite în siguranță o sondă pe Lună. Și ei au pierdut comunicațiile cu sonda lor.

Luna trecută, racheta Epsilon S, o variantă îmbunătățită a precedentei rachete Epsilon, a explodat la doar 50m de secunde după decolare.

Ah, încă ceva, JAXA a anunțat că vrea să trimită în spațiu, cu aceeași misiune Moon Sniper, și un satelit ultraperformant care să studieze și să ofere informații despre originea universului, a masei, energie, compoziției și evoluției corpurilor cerești. Vestea bună este că și Agenția Spațială Europeană este implicată în treaba asta, așa că am putea să ne așteptăm la un succes japonez, așa cum a fost și cazul celui indian.

#India #Japonia #lună #spatiu

Germania va contribui cu 50 de milioane de euro la restaurarea Noii Izolări Sigure (NSC) de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, care a fost avariată în urma unui atac cu dronă rusească, scrie mediafax.ro.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei din Ucraina, după o întâlnire între oficialii ucraineni și o delegație germană aflată în vizită la centrala nucleară. Prim-vicepremierul Ucrainei și ministrul Energiei, Denys Shmyhal, a salutat decizia Berlinului.

„Ieri, în timpul unei întâlniri față în față, am discutat posibilitatea asigurării finanțării. Le mulțumesc ministrului [Carsten] Schneider și delegației germane pentru vizita lor la Centrala Nucleară de la Cernobîl. Apreciem decizia promptă de a aloca fondurile. Restaurarea structurii de izolare este de o importanță critică pentru asigurarea siguranței nucleare în Ucraina și în întreaga Europă”, a declarat Denys Shmyhal.

Contribuția Germaniei ar urma să fie transferată în Contul de Cooperare Internațională de la Cernobîl, care este de fapt destinat proiectelor de securitate și restaurare de la centrala nucleară.

În timpul vizitei, delegația germană, condusă de ministrul federal al Mediului, Acțiunilor Climatice, Conservării Naturii și Siguranței Nucleare, Carsten Schneider, a inspectat infrastructura acesteia.

Oficialii germani au vizitat și noua centrală solară construită pe platforma industrială de la Cernobîl. Potrivit informațiilor, ei au adus un omagiu persoanelor care au participat la operațiunile de curățare după dezastrul nuclear din 1986.

Când a fost avariată centrala nucleară

Noua Izolare Sigură a fost avariată în februarie 2025, după ce o dronă rusească a lovit structura construită pentru a izola reactorul afectat în urma accidentului nuclear de la Cernobîl.

Potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, costurile pentru restaurarea structurii ar putea ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro.