Telegram a devenit una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume, dar probabil și „cea mai periculoasă”, scrie revista germană Der Spiegel citată Libertatea. De ce?

Platforma a găzduit, de-a lungul timpului, protestatari din țări represive precum Belarus, dar, în egală măsură, și teroriști, extremiști sau traficanți de droguri. În spatele platformei se află abilul antreprenor rus Pavel Durov și dorința lui de a aduce la dispoziția utilizatorilor o aplicație de mesagerie care nu răspunde niciodată controlului guvernelor.

Lui Pavel Durov i se mai spune uneori „Zuckerberg al Rusiei”, deoarece a fondat clona rusească a Facebook, VKontakte, în 2006. Dar al doilea său proiect, Telegram, este mai semnificativ și a devenit, între timp, în cuvintele folosite de revista Der Spiegel, „cel mai periculos serviciu de mesagerie”. De la debutul pandemiei, Telegram a devenit mai populară decât oricând.

După modificările de securitate pe care le-a făcut WhatsApp, milioane de utilizatori au trecut anul acesta de la acesta, la Telegram. Doar că Telegram nu este doar un WhatsApp alternativ. Platforma se promovează ca un serviciu care scapă de controlul oricărui guvern, un spațiu unde oricine poate scrie sau face ce-i trece prin cap. Acest lucru a atras adepți ai teoriilor conspirației, extremiști de dreapta, dealeri de droguri sau escroci, dar și protestatari din țări cu regimuri dictatoriale. Mai mult, falsificatorii folosesc aplicația pentru a oferi certificate false de vaccinare COVID, iar dealerii o folosesc să vândă droguri.

Infracțiunile sunt planificate și comise la vedere. Aplicația a devenit echivalentul darknet-ului, doar că este mult mai accesibilă, în buzunarul oricărui om care dorește să o instaleze pe telefon. Autoritățile nu pot face prea multe în acest sens, deoarece Durov nu le oferă acces la datele utilizatorilor. A construit o rețea opacă de companii care este dificil de descâlcit, ceea ce înseamnă că accesul guvernului este cu atât mai dificil. Într-o lume în care utilizatorii se tem tot mai mult de pierderea intimității, Telegram se mândrește cu faptul că nu a cedat în fața guvernelor.

„Până acum, am dezvăluit zero biți de date ale utilizatorilor către părți terțe, inclusiv guverne”, spun oficialii aplicației.

Platforma de socializare este ajutată de faptul că, din punct de vedere legal, se află într-un punct mort, neacoperită de prevederile în vigoare. Pe de-o parte, e bine să știi că ceea ce vorbești într-o aplicație nu poate fi citit de nimeni altcineva și că ești liber să spui ce vrei. Însă riscurile a ceea ce se poate întâmpla în genul acesta de aplicații sunt mari.

#aplicație #Telegram

Asistența medicală din penitenciare va fi integrată în sistemul public de sănătate. Reforma a intrat în etapa de pregătire, după ce miniștrii Justiției și Sănătății, Vladislav Cojuhari și Alexandru Gasnaș, au semnat documentul care stabilește pașii pentru trecerea la noul model.

Potrivit autorităților, schimbarea ar trebui să asigure persoanelor aflate în detenție acces la servicii medicale la aceleași standarde ca în comunitate. Procesul va fi făcut treptat, pentru ca tratamentele și serviciile medicale să continue și în perioada de tranziție.

Foaia de parcurs semnată de cei doi miniștri stabilește etapele, termenele și instituțiile responsabile de implementarea reformei.

În prezent, asistența medicală din penitenciare funcționează separat de sistemul național de sănătate. Integrarea urmărește să asigure mai multă independență pentru personalul medical, continuitatea tratamentului și un traseu medical mai clar pentru persoanele care ajung în detenție sau sunt eliberate.

Reforma este prezentată și ca parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a alinierii la standardele europene privind sănătatea în detenție.