Un tribunal din Copenhaga a decis că artistul, care a luat banii de la muzeu să creeze opere de artă, dar a dat în schimb un tablou gol, trebuie să returneze aproape integral cele 530.000 de coroane daneze (76.000 de dolari).

Jens Haaning trebuia să creeze opere de artă cu cele 530.000 de coroane daneze (76.000 de dolari) oferite de muzeu, dar în schimb a luat banii și a fugit, în numele artei. Acum, după aproape doi ani de litigii, un tribunal din Copenhaga a decis luni că artistul trebuie să returneze aproape toți banii.

În 2021, Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg, din regiunea Iutlanda din Danemarca, i-a împrumutat lui Haaning banii pentru a crea versiuni actualizate ale două lucrări anterioare de-ale sale— cadre pline cu bancnote care ilustrează salariile medii anuale ale unui austriac și al unui danez — pentru o expoziție despre viitorul muncii. În schimb, artistul a trimis muzeului două tablouri goale intitulate „Ia banii și fugi”, spunând că a creat piese noi, „mai bune”, pentru a se potrivi cu tema expoziției.

Munca a ridicat întrebări-cheie

La acea vreme, Andersson a spus pentru CNN că munca a ridicat întrebări cheie: „Trebuie să muncim pentru bani sau putem pur și simplu să-i acceptăm? De ce mergem la muncă? Toate aceste lucruri ne fac să începem să reflectăm asupra obiceiurilor culturale ale societății din care facem parte. Și apoi se aplică și la întrebarea: artiștii sunt suficient de plătiți pentru ceea ce fac?”.

Andersson a mai spus că muzeul și-a susținut partea sa a acordului și este cunoscut pentru onorarea contractelor și pentru plata unor taxe rezonabile artiștilor.

„Am văzut, din punctul meu de vedere artistic, că aș putea crea o piesă mult mai bună pentru ei decât ceea ce și-ar putea imagina”. El a adăugat: „Nu văd că am furat bani… Am creat o piesă de artă, care este poate de 10 sau 100 de ori mai bună decât ceea ce am planificat. Care este problema?”

Haaning a spus că noua lucrare de artă a invitat oamenii să reflecteze asupra structurilor sociale și instituțiilor, precum religia și căsătoria. „Și dacă este nevoie… ia banii și fugi”, a adăugat el.

În ciuda protestelor, Muzeul de Artă Modernă Kunsten a expus pânzele goale ale lui Haaning, alături de un e-mail al acestuia în care și-a explicat acțiunile.

Este obligat să returneze banii

Tribunalul din Copenhaga nu i-a acceptat argumentele, așa că a decis împotriva lui Haaning, spunând că este „obligat” să returneze banii, minus 40.000 de coroane (5.730 de dolari) în taxe pentru artist și pentru expoziție.

Instanța a spus că „Ia banii și fugi” a fost „deficitar”, în comparație cu ceea ce era subliniat în contractul său cu Muzeul Kunsten, deoarece acceptase să livreze două piese diferite. Hotărârea a respins, de asemenea, o cerere reconvențională formulată de Haaning, care a susținut că muzeul a încălcat drepturile de autor asupra operei. Între timp, artistul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii judiciare.

Într-o declarație trimisă prin e-mail către CNN în urma deciziei de luni, directorul Kunsten, Lasse Andersson, a spus că muzeul va aștepta să vadă dacă Haaning a contestat sau nu decizia înainte de a comenta. Artistul nu a răspuns la o solicitare de comentariu.

Muzeul a expus noua opera de artă a lui Haaning, ca parte a expoziției sale „Work it Out”, care a avut loc din septembrie 2021 până în ianuarie 2022.

Pânzele goale ale lui Haaning fac parte dintr-un gen de lucrări controversate care pun la îndoială valoarea artei în sine. Iată câteva exemple: Maurizio Cattelan a întins o banană pe un perete și Banksy a mărunțit un tablou la licitație. În 1958, artistul conceptual Yves Klein a expus o cameră goală pentru mii de oameni.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.