Sonda Luna-25 s-a prăbuşit pe suprafaţa lunară pe 19 august din cauza unei funcţionări anormale a computerului de bord, a anunţat marţi agenţia spaţială rusă, Roscosmos, într-un raport preliminar privind cauzele accidentului, care a făcut ca Moscova să piardă lupta pentru prima aselenizare a unei nave spaţiale la Polul Sud al satelitului Pământului.

Pe 19 august, la emiterea unui impuls de corecţie pentru a transfera nava spaţială de pe o orbită lunară circulară pe o orbită eliptică premergătoare aselenizării, sistemul de propulsie al Luna-25 a funcţionat timp de 127 de secunde în loc de 84 de secunde, aşa cum era prevăzut, a precizat Roscosmos într-un comunicat, scrie Ageropres.

Ca urmare, sonda a trecut pe o orbită deschisă neprevăzută şi s-a ciocnit de suprafaţa lunară, a precizat aceasta.

Agenţia spaţială rusă a indicat că „cea mai probabilă cauză a accidentului a fost funcţionarea anormală a complexului de control de la bord, asociată cu eşecul de a porni accelerometrul din dispozitivul BIUS-L (unitatea de măsurare a vitezei unghiulare)”.

În acest sens, complexul de control de la bordul sondei „a primit semnale zero de la accelerometrele din dispozitivul BIUS-L”, ceea ce l-a împiedicat să înregistreze momentul în care a fost atinsă viteza necesară şi să oprească sistemul de propulsie în timp util”.

Roscosmos a precizat că au fost elaborate recomandări pentru a evita astfel de defecţiuni în viitoarele misiuni lunare ale Rusiei.

Sonda rusă trebuia să aselenizeze pe 21 august, dar s-a prăbuşit şi a fost devansată în bătălia spaţială de nava indiană Chandrayaan-3, care a ajuns pentru prima dată pe inospitalierul teritoriu lunar două zile mai târziu, devansând puteri tradiţionale precum Rusia, Statele Unite şi China.

#lună #misiune #Roscosmos #Rusia #sonda

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.