Proiectul de lege care prevede reformarea activității speciale de investigații a fost adoptat joi, 5 octombrie curent, de Parlament. Inițiativa legislativă a fost votată, în a doua lectură, de 54 deputați.

Proiectul de lege care vizează activitatea specială de investigații a fost elaborat de Ministerul Justiției, în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte judecători, procurori, avocați, ofițeri de investigație și de urmărire penală, reprezentanți ai societății civile.

Autorii documentului au propus ca dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații să poată fi realizată de către persoana care efectuează urmărirea penală, fie de către ofițerul de urmărire penală, fie de către procuror. De asemenea, în legislație va fi prevăzut un termen concret de informare a persoanei, în scris, că este supusă măsurilor speciale de investigații. În termen de cel mult 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost autorizată efectuarea măsurii sau de la încetarea efectuării măsurii, această obligație revine, în mod exclusiv, procurorului.

O altă prevedere este ca același judecător de instrucție să asigure continuitatea autorizării și prelungirii efectuării măsurilor speciale de investigații. Totodată, a fost extinsă lista cazurilor când poate avea loc prelungirea efectuării măsurilor speciale de investigații pentru un termen de peste 180 de zile. Este vorba de infracțiuni de corupție și cele conexe corupției, infracțiuni de spălare de bani etc.

Conform reglementărilor adoptate, judecătorul de instrucție va putea dispune folosirea rezultatelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală atât într-o altă cauză penală, cât și într-o altă cauză contravențională, necondiționat. În prezent, reprezentanții organelor de drept se confruntă cu situația în care, urmare a efectuării măsurilor speciale de investigații, deși intră în posesia unor informații despre posibile infracțiuni și contravenții, nu le pot valorifica ca probe în cadrul altor procese penale sau contravenționale din cauza restricțiilor din legislație.

Valiză ticsită cu 550.000 de euro, găsită la Sculeni. Proprietarul spune că mergea în vizită la părinți

#activitate #INI #ofiteri de investigatie #parlament #proiect #ziua

În perioada 28-31 august și în dimineața zilei de astăzi, 1 septembrie, temperaturile ridicate și circulația slabă a maselor de aer, atât pe orizontală, cât și, în timpul nopții, pe verticală, au favorizat acumularea poluanților în atmosferă.

Potrivit datelor privind monitorizarea calității aerului, în municipiul Chișinău, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma de 1,3 ori, iar cea a monoxidului de carbon – de 1,6 ori. În municipiul Bălți, concentrația dioxidului de azot a fost de până la 1,1 ori peste limită.

În ceea ce privește concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică, în Chișinău au fost înregistrate depășiri de până la 1,8 ori pentru dioxidul de azot și de 1,1 ori pentru monoxidul de azot. La Bălți, suspensiile solide au depășit norma de 1,2 ori, iar dioxidul de azot – de 1,3 ori.

Dimineața, în data de 1 septembrie, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma sanitară de 1,1 ori în municipiul Chișinău, pe străzile Vladimirescu și Fântânilor, și de 1,2 ori în municipiul Bălți, pe strada Ștefan cel Mare.

„Calitatea aerului atmosferic monitorizat la stațiile automatizate, 28.08-1.09.2026. În perioada de 28-31 august, valorile înregistrate ale poluanților monitorizați la stațiile automate din municipiul Chișinău și satul Mateuți, raionul Rezina, s-au încadrat în limitele stabilite, cu excepția particulelor în suspensie PM2,5, cu depășiri de 1,4-1,8 ori, și PM10, cu depășiri de 2,6-2,8 ori, în satul Mateuți. În ultimele 24 de ore, până la ora 11:00 în data de 1 septembrie, în satul Mateuți s-au înregistrat depășiri ale concentrației medii limită pentru PM2,5 de 1,8 ori și PM10 de 3,0 ori”, transmite Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

Autoritățile precizează că în perioada 1-2 septembrie, factorii meteorologici nu vor contribui la acumularea intensivă a poluanților în aer, cauzele principale fiind influența fronturilor atmosferice și, izolat, ploile slabe de scurtă durată. Nu sunt excluse depășiri ale normelor sanitare pentru perioade scurte de timp.

„În perioada 28-31 august, valorile debitului dozei ambientale a radiației gama s-au situat în intervalul 0,08-0,18 μSv/h, iar în dimineața de 1 septembrie – 0,08-0,15 μSv/h. Valorile echivalentului dozei ambientale a radiației gama se încadrează în limitele fondului radioactiv natural, în conformitate cu normele fundamentale de radioprotecție. În următoarele 24 de ore, pe teritoriul țării, în atmosfera inferioară și mijlocie vor predomina masele de aer, care se vor deplasa din sectorul de vest (dinspre România)”, se arată în comunicatul emis de instituție.