Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a publicat decizia motivată prin care argumentează respingerea sesizării cu recurs a Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care a dispus ca să-și revadă decizia privind deschiderea numărului secțiilor de votare peste hotare. Aceasta conține 40 de pagini și înglobează argumentele ce au stat la baza respingerii sesizării CEC.

Potrivit deciziei motivate, Comisia ElectoralăCentrală deține un drept discreționar în luarea deciziei privind constituirea numărului secțiilor de votare în străinătate, iar controlul judecătoresc se limitează la verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar. Astfel, instanța de recurs conchide că depășirea dreptului discreționar de către Comisia Electorală Centrală este confirmată prin discrepanța dintre propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și cea aprobată de Comisia Electorală Centrală, atunci când Ministerul a propus deschiderea a cel puțin 190 de secții, iar CEC a aprobat doar 146.

CSJ respinge ca neîntemeiate argumentele CEC precum că dreptul discreționar al Comisiei Electorale Centrale bazat inclusiv pe oportunitate în cazul constituirii secțiilor de votare în străinătate a fost condiționat de obținerea unui aviz pozitiv de realizare al acestuia din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

De asemenea, CSJ afirmă că „nu rezită criticii nici argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că art. 30 alin. (1) din Codul electoral a instituit un termen imperativ pentru deschiderea secțiilor de votare și anume cu cel puțin 35 de zile de data alegerilor or, acest termen a fost încălcat chiar de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.4974 din 08 iunie 2021, deschizând suplimentar 7 secții de votare cu 32 de zile până la data alegerilor anticipate”.

Sub aspectul celor relatate, CSJ a constatat „obligația autorităților statului de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiții prielnice pentru participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin constituirea unui număr de secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții anevoioase, provocate de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa infrastructurii elementare, sau de lipsa buletinelor de vot”.

#CSJ #secții de votare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.