Viceprimarul capitalei Victor Chironda bate alarma și avertizează proprietarii apartamentelor în blocurile din preajma Hotelului Național, amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.4, de potențiale riscuri majore, în cazul în care clădirea va fi demolată. Printre acestea, se numără seisme în urma tăierii betonului și degradarea drumului de acces din zonă, pentru că acolo se va lucra cu camioane mari. Viceprimarul nu exclude generarea vreunui proces de eroziune, amintind de situația care s-a întâmplat cu blocurile de la Otaci acum câțiva ani. Ce soluție vede?

Mai multe declarații au fost făcute în conferința de presă susținută vineri, 25 iunie curent, în incinta Primăriei (transmisă de Rlive.md).

În primul rând, Victor Chironda, chiar dacă a rămas fără atribuțiile principale de ramură, va iniția o procedură de consultare publică cu locatarii din zonă, „pentru că ei trebuie să cunoască detalii despre cum va fi demolat Hotelul Național și ce va fi construit în loc”.

„Este o clădire construită din beton și metal, dintr-un beton rezistent – niște structuri destul de complicate. Asta va însemna timp de 1-2-3 ani gălăgie, praf, transport greu care va evacua gunoiul și multe alte probleme, ca de exemplu posibile pericole de seismicitate a zonei. În comparație cu alte blocuri, clădirea are cea mai rezistentă fundație”.

Potrivit lui, o expertiză tehnică anterioară spune clar că clădirea nu reprezintă un pericol de avariere, nu are afecțiuni majore și poate fi ușor restabilită. Mai mult, va solicita o nouă expertiză tehnică a proiectului de demolare și de reconstrucție pentru a reconfirma acest fapt, în plus, pentru a afla unde va fi evacuat gunoiul, care vor fi străzile pe care vor circula camioanele și cum va fi afectat traficul rutier.

„Trebuie să clarificăm foarte bine, împreună cu Autoritatea Publică Centrală, cu Agenția Proprietății Publice, ce se întâmplă cu acest hotel, pentru că noi cunoaștem că au fost mulți ani la rând procese de judecată privind dreptul de proprietate asupra clădirii. Cu ce s-a finalizat? Care este în continuare poziția statului? După mine este incorect să obții o clădire în baza unui contract de concesiune în care scrie foarte clar că tu trebuie să investești ca să repari și să inovezi această clădire, iar tu vii și spui că vrei să o demolezi și să construiești altceva. Nu este nici corect, nici legal”.

Astfel, o soluție ar fi reabilitarea Hotelului Național. „Chiar să admitem cazul în care statul acceptă demolarea, vreau să fim siguri că știm ce facem, că asta nu va afecta interesele oamenilor care locuiesc în preajmă și că oamenii nu vor plăti acest preț al problemelor colaterale legate de procedura de demolare”.

„După actele prezentate „Moldova-Tur” nu este foarte bogată. Ce se întâmplă în caz că se întâmplă un proces de eroziune și sunt afectate apartamentele oamenilor din blocul alăturat? Cine va compensa cheltuielile, cine-și va asuma costurile? Știm sigur că nu va fi o problemă ca în Otaci? Ce se va întâmpla dacă vor degrada drumurile de acces, pentru că vor circula pe acolo mult timp camioane. Cine va fi responsabil de acoperirea cheltuielilor pentru reabilitare? Lucrurile acestea nu sunt clare, de aceea până nu sunt clare nu trebuie să acceptăm demolarea”.

S-a votat pentru una, se discută despre alta… Reconstrucția Hotelului Național – într-o galerie FOTO

Firma Alfa-Engineering din Căușeni a fost cea care în anul 2006 a intrat în posesia a 83,24% de acțiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deținea Hotelul Naţional. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari și se obliga ca, în decurs de doi ani, să investească 33 de milioane de dolari. De atunci, au trecut 11 ani, dar tot o ruină a rămas.

#apartamente #Hotelul National #pericol

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.