Percepțiile societății față de rolul femeilor în politică și în procesul decizional s-au înrăutățit în 2023, cu un număr mai mare de respondenți care consideră că femeile nu au ce căuta în politică și că sunt mai puțin capabile să dețină funcții de conducere. A crescut și numărul persoanelor care cred că nu este nevoie de oameni cu dizabilități sau de etnie romă în consiliile raionale. Aceasta este o tendință foarte îngrijitoare, a spus Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare, coordonatoare de proiect la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Specialista consideră că ar trebui să fie organizate discuții complexe în acest sens, pentru că asta demonstrează că tot succesul din perspectiva legislativă în domeniul egalității de gen nu schimbă percepțiile societății.
Alina Andronache a precizat că Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a monitorizat alegerile din perspectiva de gen. „Pentru noi a contat foarte mult să vedem atât la nivel de primării, cât și la nivel de consilii cum este respectată reprezentarea de gen, dar și, cel mai important, să vedem ce cred oamenii și care sunt percepțiile oamenilor față de rolul femeilor și al bărbaților în spațiul public și în procesul electoral”, a explicat specialista în cadrul unei conferințe de presă la IPN, unde a fost prezentată Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte privind alegerile locale generale din 5 noiembrie și 19 noiembrie 2023.
„Mai avem foarte mult de lucru pentru a combate percepții, pentru că putem avea legi foarte bune, putem avea anumite stimulente și alte măsuri legislative care să impulsioneze reprezentarea de gen, dar acestea nu vor funcționa dacă oamenii nu-și vor schimba percepțiile și viziunea cu privire la rolul femeilor și bărbaților în spațiul public și în funcțiile de conducere”, a spus Alina Andronache.
Ponderea femeilor candidate la funcția de primar și a femeilor alese în această funcție a crescut nesemnificativ, tendință care se păstrează la ultimele patru scrutine, dar progresul este lent. A crescut numărul femeilor candidate și alese în consiliile locale datorită sistemului de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). „Constatăm că la nivel de consilii locale a fost cel mai mare impediment de a aplica cota, îndeosebi în localitățile în care aveam 9, 7, 11 membri în cadrul consiliului local”, a remarcat specialista.
Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 60% din secțiile de votare sunt inaccesibile. Posturile TV care au difuzat dezbateri electorale, fie nu au asigurat traduceri în limbajul mimico-gestual, fie nu s-au conformat deciziei Consiliului Audiovizualului și nu au redat imaginea feței și mâinilor interpretului în mărime de cel puțin 1/3 din ecran, aşa cum prevede norma legală. Pe parcursul campaniei electorale nici în instituțiile rezidențiale și nici în alte centre comunitare nu au fost organizate întruniri electorale cu și pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.
