În acest an Moldova are un buget de aproximativ 2 miliarde 700 de milioane de lei pentru reducerea vulnerabilității energetice. Despre aceasta a anunțat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, informează jurnal.md.

„Noi estimăm un buget de aproximativ 2 miliarde 700 de milioane de lei destinate pentru compensațiile din factură, cât și pentru cele monetare. Aceste sume s-au format din sursele bugetare cât și din sursele partenerilor din Uniunea Europeană, inclusiv Suedia, Cehia”, a declarat ministrul.

El a mai adăugat că la finalul perioadei reci a sezonului 2023 – 2024 va fi făcut public un raport detaliat referitor la sursele alocate. „Anul trecut am făcut un raport la finalul perioadei reci referitor la modul cum s-au cheltuit banii pentru fiecare lună și în acest an, în spiritul unei transparențe maxime vom face acest lucru”, a spus Alexei Buzu.

Amintim că recent Suedia a contribuit cu 9,63 milioane de dolari la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice din Moldova, printr-un acord semnat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Fondurile vor permite Guvernului să acopere o parte din cheltuielile pentru acordarea compensațiilor la energie în perioada de iarnă 2023-2024. Totodată, Italia a semnat un acord cu PNUD, care include o contribuție de 5 milioane de euro pentru compensații în sezonul actual de încălzire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până la sfârșitul lunii noiembrie 2023, peste 740 000 de gospodării au solicitat compensații pentru sezonul de încălzire 2023-2024 prin intermediul sistemului informațional „Vulnerabilitate Energetică”, a mai spus ministrul.

#compensatii #facturi #vulnerabilitate energetica

Premierul Vasile Tofan s-a întâlnit astăzi, 22 octombrie, cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, care se află în Republica Moldova, în perioada 21-28 octombrie, într-o vizită de lucru.

Discuțiile s-au axat pe evoluțiile economice recente, perspectivele macroeconomice și prioritățile de politici economice ale Guvernului. Totodată, au fost abordate subiecte ce țin de politica fiscal-bugetară, gestionarea finanțelor publice, reformele structurale, situația din sectorul energetic și măsurile de protecție socială, precum și stimularea creșterii economice și atragerea investițiilor.

Șeful Executivului a reiterat angajamentul Guvernului de a promova politici economice responsabile, orientate spre asigurarea stabilității macroeconomice, consolidarea sustenabilității finanțelor publice și crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice.

„Mizăm pe o creștere economică durabilă, bazată pe investiții, eliminarea barierelor din calea afacerilor, stimularea antreprenoriatului și a concurenței, creșterea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun. Nu pe o creștere alimentată preponderent de cheltuieli bugetare nesustenabile. Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a spus prim-ministrul.

La rândul său, șefa misiunii FMI, Alina Iancu, a subliniat interesul pentru aprofundarea discuțiilor privind prioritățile economice și agenda de reforme.

„Ne bucurăm să avem această oportunitate de dialog cu noul Guvern, să discutăm prioritățile de politici economice și reformele, precum și modul în care FMI poate oferi sprijin în continuare”.

De asemenea, părțile au convenit să mențină un dialog deschis și constructiv, inclusiv prin valorificarea expertizei FMI în domeniile prioritare pentru dezvoltarea economică a țării noastre.