Cu scopul minimalizării cazurilor de înec în rândul populației în perioada estivală, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în comun cu Inspectoratul General de Poliție a organizat o conferință de presă. Evenimentul a avut loc astăzi, 30 iunie, pe plaja din orașul Vadul lui Vodă.

În cadrul conferinței cu recomandări către cetățeni a participat șeful IGSU general–maior Mihail Harabagiu, șef–adjunct al Inspectoratului Naţional de Securitate Publică Alexei Grosu, dar și primarul orașului Vadul lui Vodă Iuri Onofriiciuc.

Astfel, oficialii s-au adresat de către populația cu îndemnul de a fi foarte prudenți la capitolul bazelor securității vieții în timpul aflării în preajma bazinelor acvatice din țară.

După conferință s-au desfășurat măsuri de informare a persoanelor care se aflau pe malul râului Nistru, fiind înmânate pliante informate cu regulile de siguranță pe apă și în preajma bazinelor acvatice. Scafandrierii au patrulat apele râului Nistru cu barcă și au difuzat mesajul de prevenire, iar echipele de paramedici din cadrul Serviciului Mobil de Reanimare și Descarcerare au demonstrat manevrele de prim ajutor în cazul unei situații de înec.

Cetățenii au fost rugați repetat să evite scăldatul în stare de ebrietate, în locuri necunoscute și neamenajate cu stații de salvare precum și plonjarea în apă curgătoare. Mai mult, specialiștii IGSU au menționat că scăldatul se permite doar în locuri cunoscute, special amenajate și doar până la geamanduri. Persoanele care nu poseda cunoștințe și deprinderi de înot trebuie să abțină de la plonjat și scăldat. Scăldatul în stare de ebrietate se interzice.

„De asemenea, o atenție deosebită trebuie să fie acordată minorilor, special în perioada vacanței de vară și a caniculei. Maturii sunt îndemnați să ghideze copii de până la 7 ani în apă în locuri special amenajate, să le monitorizeze strict în apă, dar și să nu le permită aflarea de unii singuri pe malurile bazinelor acvatice. Conform datelor IGSU colectate din subdiviziunile teritoriale, timp de 6 luni ale anului 2021 au fost înregistrate 39 cazuri tragice inclusiv 8 copii”, se arată în comunicat.

Potrivit informațiilor, de la lansarea Campaniei de prevenire a înecurilor desfășurată de IGSU, au fost instruite circa 9000 de persoane. IGSU continuă Campania de prevenire a înecurilor în toate regiunile țării pentru diminuarea incidentelor pe apă.

#cazuri de inec #IGSU #perioada estivala #riscuri

Un apartament cu trei camere din sudul Bucureștiului, cumpărat cu 208 mii de euro printr-un credit pe 30 de ani, a declanșat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare, după ce noul proprietar și-a prezentat achiziția pe Reddit. Pentru mulți utilizatori, suma plătită este greu de justificat pentru zona Berceni, în timp ce alții spun că asemenea prețuri au devenit deja obișnuite pe piața imobiliară din Capitală, transmite bani.md.

„Am primit cheile, București, 208k, 4,79%”, a scris proprietarul, precizând că apartamentul are 79 de metri pătrați fără balcoane și aproape 90 de metri pătrați cu acestea incluse. În preț intră și un loc de parcare subteran.

Locuința se află într-un ansamblu rezidențial din apropierea Parcului Tudor Arghezi. Proprietarul a contractat creditul pentru 30 de ani, însă speră să îl achite anticipat în aproximativ 15 ani.

El spune că prețurile continuă să crească, iar locuințele dintr-un bloc vecin, aflat încă în construcție, sunt deja cu 10–15% mai scumpe.

„Perfect de acord, dar astea sunt vremurile”, a răspuns acesta criticilor privind prețul.

Reacțiile au fost împărțite. Unii utilizatori au apreciat ansamblul rezidențial, dar au considerat suma exagerată raportat la amplasare.

„200.000 pentru Berceni e nebunie curată. Îți iei casă în comuna Berceni. Enorm! Prea departe de orice”, a comentat un utilizator.

Alții au atras însă atenția că nici apartamentele vechi din zonele centrale ale Bucureștiului nu mai sunt ieftine. Un participant la discuție a relatat că apartamente cu trei camere în blocuri construite în anii ’80, fără renovări importante, s-au vândut cu peste 190.000 de euro în zone precum Aviației, Unirii, Decebal sau Alba Iulia.

În cazul locuințelor renovate sau dotate cu centrală termică, prețurile ar fi depășit chiar 220.000 de euro.

Dezbaterea s-a extins rapid spre dilema casă la periferie versus apartament în oraș. Mai mulți utilizatori au susținut că, pentru peste 200.000 de euro, ar prefera să cumpere un teren și să construiască o casă în jurul Bucureștiului.

Problema este însă naveta.

„Și să faci naveta trei ore în fiecare zi? Traficul este îngrozitor”, a replicat un utilizator. Proprietarul apartamentului a recunoscut că analizase și varianta unui teren, dar a renunțat tocmai din cauza timpului pierdut în trafic.

Alți participanți la discuție au mers mai departe și au vorbit despre dificultatea tot mai mare a clasei de mijloc de a-și permite o locuință.

„Cu cât mai repede vom înțelege că trendul este excluderea clasei de mijloc de la a fi proprietari, cu atât mai ușor nu o să ne mai mirăm de prețuri”, a comentat un utilizator.

Prețul apartamentului din București a fost comparat și cu cele din alte capitale europene. Pe aceeași comunitate Reddit, un apartament de 101 metri pătrați din Atena ar fi fost cumpărat cu 200.000 de euro, iar la Lisabona un cumpărător a plătit 270.000 de euro pentru prima sa locuință.

În suburbia Berlinului, o locuință de 72 de metri pătrați a costat 175.000 de euro, în timp ce la Viena un apartament cu patru camere, balcon și bucătărie separată, amplasat într-o zonă centrală, a fost cumpărat cu 525.000 de euro.

La Praga, prețurile relatate de utilizatori sunt și mai mari: un cuplu a plătit 460.000 de euro pentru un apartament de 83 de metri pătrați.

Pe de altă parte, diferențele din interiorul Bucureștiului rămân foarte mari. În mai 2026, un alt român relata că a cumpărat un apartament de 62 de metri pătrați cu 95.000 de euro, iar în iulie un cuplu anunța achiziția unui apartament cu patru camere și aceeași suprafață, în zona Apusului, pentru 79.000 de euro.

Cazul apartamentului de 208.000 de euro arată cât de puternic s-au schimbat percepțiile asupra prețurilor locuințelor din București. Pentru unii, suma este „nebunie curată”. Pentru alții, este pur și simplu noua realitate a pieței imobiliare.

Situația din București este relevantă și pentru cumpărătorii din Republica Moldova, în condițiile în care prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut puternic în ultimii ani.

La începutul anului 2026, prețul mediu al locuințelor din capitală era estimat la aproximativ 1.700–1.900 de euro pentru un metru pătrat, nivel aflat la maxime istorice.

Potrivit datelor Acces Imobil, prețul mediu a ajuns la circa 1.720 de euro/mp la sfârșitul anului 2025, față de aproximativ 1.070 de euro/mp în 2023. Astfel, în numai doi ani, scumpirea a fost de peste 60%.

Raportat la această medie, un apartament de 79 de metri pătrați în Chișinău ar costa teoretic aproximativ 136.000 de euro, iar la un nivel de 1.900 de euro/mp ar ajunge la circa 150.000 de euro. În blocurile noi și în zonele mai scumpe ale capitalei, însă, prețurile pot urca semnificativ peste medie.