52% dintre localitățile Republicii Moldova au mai puțin de 1500 de locuitori. O spune directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. Șeful CALM spune însă că depopularea satelor nu ar trebui să reprezinte argumentul de bază în procesul de amalgamare voluntară. Viorel Furdui se arată sceptic în privința procesului de comasare a localităților, menționând că situația social-politică din țară nu este propice procesului de amalgamare, informează ipn.md.

Potrivit legislației, dacă două sau mai multe localități din Republica Moldova decid comasarea, Guvernul sprijină acest proces, iar timp de 7 ani va aloca bani pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru susținerea bugetelor localităților amalgamate.

„Totul există, dar amalgamare nu se știe dacă va exista. Intențiile mai multor reprezentanți ai Guvernului sunt de a pune în aplicare acest mecanism, pentru că bază legală deja există, regulament – există, există un fond de finanțare. Ideea este să se meargă pe pilotare ca să se vadă cum funcționează acest instrument. Nu știu dacă este oportun contextul social, politic, economic. Politicile în domeniul educației, a asistenței sociale ne oferă tendințe de centralizare, nu de descentralizare. Ultimele date arată că avem 52% din primării care sunt cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Dar numărul populației nu poate fi argumentul de bază”, a spus Viorel Furdui.

În 2024, în cadrul Programului Satul European localitățile care au până la 1500 de locuitori vor putea beneficia de resurse de până la un milion de lei, fără contribuție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De cealaltă parte, localitățile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori vor putea beneficia de resurse de până la 3 milioane de lei fără contribuție sau de până la 10 milioane de lei, cu o contribuție de minim 15% din partea localității. Directorul CALM, Viorel Furdui, spune că prin introducerea acestui plafon, statul descurajează dezvoltarea localităților mici.

„Știți că fondul Satului European este închis pentru localități care au sub 1500 de locuitori, pentru proiecte de 3-10 milioane? S-a impus limita de un milion. Adică primăriile care au până la 1500 de locuitori, pot aplica doar la proiecte de până la un milion de lei. Un milion este aproape nimic. Vedeți care e costul materialelor de construcții acum? Și nu doar organele statului merg pe această cale, ci și partenerii de dezvoltare impun restricții. Poți aplica la proiectele finanțate de donatori dacă sunt amalgamate localitățile sau dacă încheie acorduri de cooperare între două-trei localități și aplică la proiecte împreună”, a mai spus directorul executiv CALM, Viorel Furdui.

În legea bugetului de stat pentru anul 2024 autoritățile au planificat 150 de milioane de lei pentru a procesul de amalgamare a localităților.

#case #populație #Viorel Furdui

Deputatul fracțiunii „Alternativa” și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, cere o anchetă serioasă și obiectivă în cazul atacului cibernetic care a dus la extragerea datelor personale ale sute de mii de cetățeni. Acesta susține că interconectarea bazelor de date ale mai multor instituții publice prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică (AGE) ar fi creat un punct vulnerabil, de care ar fi profitat hackerii.

„Eu aștept o anchetă serioasă și obiectivă la acest capitol. Noi avem o vulnerabilitate, pentru că am conectat toate bazele de date – ASP, FISC, medicină și altele – într-un singur punct, acolo unde este Agenția de Guvernare Electronică. Și, după cum am spus, fiindcă acolo avem incompetenți la conducere, am creat acest punct vulnerabil. Hackerilor nu le mai trebuie să spargă baza de date de la ASP sau cea de la FISC. Ei au găsit locul vulnerabil și, prin intermediul acestuia, au intrat peste tot”, a declarat Ion Chicu înaintea ședinței Legislativului de joi, 29 octombrie.

Atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de IDNP-uri. Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, detalii despre rude, bunuri, prestații sociale și unele informații financiare.

În urma incidentului, șefa AGE , Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite în tentative de escrocherie.

Cazul va fi examinat de Parlament. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, audierile sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.