De-a lungul istoriei, oamenii au reușit să realizeze proiecte importate datorită unor înțelegeri comune la care au ajuns. Niciodată nu a fost ușor să se negocieze anumite compromisuri, dar odată lansate discuțiile lucrurile s-au mișcat din loc, iar ideile au căpătat contur.

Cel mai greu este să se ajungă la un consens. Cu cât acesta implică mai mulți oameni, cu atât procesul este mai complicat. Consensul național este un acord general între diferite părți sau grupuri ale unei națiuni. Acesta ține de înțelegerea comună asupra unor principii, obiective sau decizii care sunt acceptate și susținute în mod larg în cadrul societății.

Pentru ca acest concept să funcționeze este nevoie de o comunicare deschisă, de o înțelegere a tuturor punctelor de vedere și de identificarea intereselor comune. Totodată, consensul implică multă negociere, flexibilitate și cooperare pentru depășirea diferențele de opinie.

Prima emisiune va fi difuzată luni, 5 februarie, ora 20:00, la RLIVE TV.

„Într-o țară răvășită de interese obscure și înțelegeri mărunte, „Consens național” este un talk show în care oamenii se vor expune liber pentru a se face auziți și înțeleși. Vom căuta împreună puncte de contact pentru un acord general între politică, social și economic care să ofere soluții la problemele țării. Numai printr-un consens național, Republica Moldova ar putea impulsiona reformele economice și sociale și consolida instituțiile democratice. Numai prin consens putem face din integrarea europeană un parcurs fără tergiversări și întoarcere”, afirmă realizatorul emisiunii, Vitalie Dogaru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Talk show-ul „Consens național” este o platformă liberă a oamenilor care au idei și sunt dedicați unor proiecte într-o lume în mișcare. În ciuda diferențelor de opinie mereu există o convergență asupra unor aspecte esențiale pentru binele comun al țării și al fiecărei comunități în parte. Realitatea pune în valoare idei și apropie oameni pentru realizarea acestora.

#Consens national #emisiune #RLIVE TV #Vitalie Dogaru

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.