Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Premierul României critică declarația șefului Armatei: „Nu trebuia dată cu toporul. Se înțelege că, aoleu, vine război”

07 Feb. 2024, 18:39
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
07 Feb. 2024, 18:39 // Politica //  Elena Putregai

Premierul României, Marcel Ciolacu, a comentat miercuri, 7 februarie curent, declarațiile şefului Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, privind legea stagiului militar voluntar, spunând că este corectă abordarea, dar că nu trebuia dată cu toporul în contextul „unui război la frontieră, că aoleu, vine războiul peste noi”.

Șeful Armatei României este convins că, dacă nu va fi oprit în Ucraina, Vladimir Putin va ținti Republica Moldova

Acesta a dat asigurări că „nu vine niciun război”, precizând că România nu a fost niciodată mai sigură ca acum.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat la Mioveni despre legea pregătită de MApN privind serviciul militar voluntar.

„Pe mine ce mă deranjează este contextul. În momentul în care orice ţară trebuie să se pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol. Dar, cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipezi anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat, plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării”, a spus premierul Ciolacu.

El a arătat că este corectă abordarea, „dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire că aoleu, vine războiul peste noi. Nu vine niciun război”.

„Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit, poate sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este, poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare”, a subliniat şeful Executivului. Ciolacu a menţionat că este un sistem normal, dar „nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă”.

„În loc să spunem, domnule, într-o ţară normală aşa se face. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete, că aoleu, trebuie să ne pregătim. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi”, a afirmat Ciolacu.

Întrebat dacă a primit ordin de la Centru, Ciolacu a spus că este caporal şi că are peste 55 de ani, astfel că nu mai este în rezervă, ci în retragere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.