Cei mai mulți candidați „traseiști” în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie se regăsesc pe lista Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). La aceste concluzii a ajuns Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), după analizarea profilului concurenților electorali ce se regăsesc în buletinul de vot.

Potrivit ADEPT, pe listele AUR se regăsesc 25 de candidați „traseiști” din cei 103, adică aceștia au mai fost anterior în cadrul altor partide politice și s-au balotat și la alte scrutine. Lista continuă cu Partidul Șor – 19 candidați și Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 16 candidați.

Două formațiuni politice, Partidul Regiunilor din Moldova și Partidul „NOI” nu au nici-un candidat „traseist”, Partidul „NOI” fiind chiar la primul lor scrutin electoral.

De asemenea, din numărul total de 1 790 de candidați, 161 au candidat pe listele a cel puțin două partide diferite.

La capitolul experienței politice 441 de candidați (sau 25%) au participat în scrutinele electorale precedente, începând cu anul 1994. Cei mai mulți candidați experimentați în campaniile electorale sunt pe lista BECS – 90 de persoane.

Analiza ADEPT scoate la evidență că, 188 de candidați participă în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, fără a fi membri de partid.

#AUR #candidati. alegeri #traseist

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.