Pe lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), sunt opt tineri. Ce-i drept primul dintre toți a fost plasat abia pe poziția 56, pe când ultimul este chiar ultimul din listă cu numărul 102. Realitatea.md le-a analizat profilul și averea, în special, în partea ce ține de bunuri mobile.

Anjelica Luchina, 32 de ani. Deține funcția de jurist-consultant la SRL „Rincor-Prim”. În ultimii di ani, perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020 a ridicat un salariu de 38.142 de lei, ceea ce ar însemna că lunar ridică o sumă minimă pe economie. În plus, a ridicat un salariu total de 29.621,8 lei de la Secretariatul Parlamentului și un salariu total de 20.000 de lei de la SC „Total-Info” SRL.

De la Primăria Ungheni a avut o indemnizație de 23.900 lei și de la Consiliul raional Ungheni – 19.300 lei. Alte surse de venit nu a mai declarat, în schimb la secțiunea cote-părți/acțiuni a scris încă un tip de activitate – producere/prestări – sub denumirea companiei SRL „LumileXan” din municipiul Ungheni. Nu a indicat nicio mașină.

Elena Vîjga, 32 de ani. Este reporter la PP „Exclusiv Media” SRL de unde a ridicat, pe trei luni în 2020, 21.000 de lei. Anterior, în 2019 de la Telesistem TV SRL a ridicat 7.166,67 lei și în 2020, pe nouă luni, 38.113, 64 lei. Soțul la fel a activat în ultimii doi ani la Telesistem TV SRL, ulterior devenind reprezentanța din RM a TRCI MIR.

Au un apartament în valoare de 266.071 lei, obținut printr-un contract de donație în 2015, titular fiind Elena Vîjga. La fel, a fost indicat un autoturism de marca Range Rover Sport, anul fabricației 2008 și anul dobândirii 2017, în valoare de 17 mii de euro.

Daria Colomieț, 30 de ani. Este consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Nu a declarat niciun venit salarial în ultimii doi ani. În schimb, a indicat că a avut obținut un venit din înstrăinarea unui apartament – în valoare de 26 mii de euro. Restul secțiunilor din declarația de avere sunt goale.

Olesea Brînză, 32 de ani. Deține funcția de vicepreședintă pe probleme sociale la Consiliul raional Hîncești. De acolo, în ultimii doi ani, a ridicat un salariu total de 172.023,68 lei. Are un teren intravilan, dobândit în 2014, și trei bunuri mobile: un VAZ din 2006 (anul fabricației 1986) de 1.000 de lei; un Nissan din 2019 (anul fabricației 2009) de 78.000 de lei și un Hyundai din 2020 (anul fabricației 2012) de 140 de mii de lei.

Alexandr Dombrovschii, 33 de ani. Este secretar executiv la PSRM. În ultimii doi ani, a ridicat de la PSRM un salariu total de 38.931,93 lei și 35.111,95 lei. Din alte surse legale a ridcat, cum ar fi prestări-servicii pentru consultanța unui deputat – 144 mii de lei în 2019 și o indemnizație de la Primăria Chișinău de 625 de lei.

Deține o cotă-parte a unui apartament din 2020, valoarea căruia nu a fost indicată. Are și o mașină dobândită cu un an mai devreme. La tipul modelului a indicat numele său, nu marca. A scris doar că anul fabricației este 2010 și 80 de mii de lei la valoare. Mai are și câteva conturi bancare pe care păstrează diferite sume de bani.

Irina Zababurina, 32 de ani. Activează în calitate de jurist-consultant la PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, de unde în ultimii doi ani a ridicat un salariu total de 74.043,88 lei. A mai ridicat un salariu total de 5.220,19 lei de la SA „Taxi-Service”.

La fel, a obținut 10.000 de lei din înstrăinarea unui autoturism a cărui marcă a fost ascunsă. De la Consiliul municipal Chișinău a obținut o indemnizație de 89.974,50 lei. Este proprietara a 1/3 cote-părți a unui apartament dobândit în 2016, valoarea căruia este de 132.213 lei. Nu a indicat nimic la secțiunea bunuri mobile.

Alexandra Tolocico, 33 de ani. Deține funcția de consilier în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a PSRM, și cea de consilier municipal în CMC. Astfel, de la primul job a ridicat un salariu total pentru ultimii doi ani de 191.621,05 lei și o indemnizație de 58.013,79 lei. De la CMC, la fel, a obținut o indemnizație de 96.299,50 lei.

Nu a indicat vreun apartament, în schimb a scris despre două autoturisme: un BMW X5 (anul fabricației 2004) de 26 de mii de dolari și Skoda Octavia 1.6 MPi (anul fabricației 2009) de 8.600 euro.

Ecaterina Medvedeva, 23 de ani. Este studentă și o declarație de avere goală, adică pe care nu are indicată vreun salariu sau vreo proprietate mobile/imobilă.

Acest articol face parte dintr-o serie de analize jurnalistice asupra declarației de avere și interese personale. Accesați rubrica ALEGERI de pe site-ul REALITATEA.MD pentru a găsi mai multe informații interesante. Urmează și altele.

#avere #BECS #masini

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.