Curs valutar
  • EUR
    20.0487
    0.1302%
  • USD
    17.2388
    -0.0157%
  • RUB
    0.2015
    0.7444%
  • RON
    3.8152
    0.0629%
  • UAH
    0.3858
    -0.4406%

Toate știrile

10 septembrie 2026

Marile companii tehnologice sunt în mijlocul unei investigații privind legislația digitală a UE

10 Apr. 2024, 16:25
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
10 Apr. 2024, 16:25 // Sci-tech //  Elena Putregai

În UE, două legi majore care reglementează giganţii „Big Tech” şi platformele online sunt acum în vigoare: DMA şi DSA. Recent, Comisia Europeană a anunţat că vor fi investigate aceste firme.

Chiar de la introducerea legislaţiei digitale de referinţă a UE – Actul legislativ privind privind pieţele digitale (Digital Markets Act – DMA) şi Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) – Comisia Europeană avut în vizor marile companii de tehnologie şi platformele online pentru diverse probleme de conformitate, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri, 10 aprilie curent.

Recent, Comisia Europeană a anunţat că vor fi investigate firmele care intră sub incidenţa regulilor pentru a se asigura că legislaţia digitală este aplicată.

Comisia Europeană a identificat unele aspecte problematice care vor fi în prim plan în următoarele săptămâni şi luni: unele cu privire la efectele negative asupra concurenţei pe pieţele digitale – în temeiul DMA – şi altele cu privire la efectele negative asupra experienţei utilizatorilor pe serviciile şi platformele digitale – în temeiul DSA.

DSA este o lege de moderare a conţinutului care obligă „Big Tech” să facă mai mult pentru a face faţă conţinutului ilegal şi dăunător, precum şi materialelor online false. Legea pentru marile platforme online şi motoare de căutare a intrat în vigoare în august 2023 şi se aplică integral pentru toate platformele online din UE din februarie 2024.

DMA este conceput pentru a limita dominaţia pe piaţă a „Big Tech” prin reglementarea comportamentului companiilor pe care Comisia le consideră a fi controlori de acces (gatekeepers) în economia digitală. Un controlor de acces este o companie care deţine o poziţie puternică, solidă în economia digitală a UE, acţionând ca intermediar între mulţi utilizatori şi întreprinderi. Regulile au intrat în vigoare pe 7 martie.

Cea mai recentă acţiune a venit la finalul lunii martie, când Comisia Europeană a demarat o investigaţie asupra Apple, Google (divizie a Alphabet) şi Meta Platforms pentru potenţiale încălcări ale noilor reglementări privind pieţele digitale (DMA).

„Aceste decizii de a demara investigaţii de neîndeplinire a obligaţiilor vin la doar două săptămâni după ce termenul de punere în aplicare a expirat şi arată că luăm foarte în serios respectarea legislaţiei DMA”, a afirmat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

„Momentul acestor anunţuri, în timp ce încă se derulează ateliere de conformitate DMA, par să indice că Comisia Europeană ar putea să sară calul”, a afirmat şeful CCIA Europe (Asociaţia Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii), Daniel Friedlaender.

Printre membri grupului de lobby tech se află Apple, Google şi Meta.

„Big tech” controlate în privinţa problemelor de concurenţă

Conform DMA, Comisia Europeană a desemnat şase controlori de acces (gatekeepers): Alphabet/Google, Amazon, Apple, ByteDance (proprietarul Tiktok), Meta şi Microsoft.

În baza investigaţiilor lansate, Comisia Europeană crede că Apple şi Alphabet/Google nu au luat măsuri eficiente pentru a permite dezvoltatorilor de aplicaţii mobile să comunice gratuit cu clienţii lor pentru a le furniza oferte în afara magazinelor de aplicaţii ale acestor două companii (App Store şi Google Play) şi fără a fi nevoie să le plătească o taxă.

De asemenea, Comisia Europeană suspectează că Alphabet/Google favorizează în căutări propriile aplicaţii Google Shopping, Google Flights sau Google Hotels.

Mai mult, Meta este investigată pentru politica sa de a cere utilizatorilor să aleagă între plata pentru folosirea serviciilor sale şi consimţământul pentru a permite ca datele cu caracter personal ale utilizatorilor să fie partajate între serviciile companiei – cum ar fi Facebook şi Instagram – pentru a fi folosite în mesaje publicitare orientate.

În paralel cu investigaţiile deschise în temeiul DMA, Comisia a anunţat, de asemenea, lansarea de „iniţiative de investigaţie” pentru a verifica dacă Amazon favorizează produsele sale pe Amazon Store şi dacă noua structură de preţuri a Apple respectă DMA.

Comisia Europeană intenţionează să îşi încheie investigaţiile asupra Apple, Alphabet/Google şi Meta în cadrul DMA în termen de 12 luni. Dacă după finalizarea investigaţiei se confirmă suspiciunile, Bruxelles-ul va explica companiilor ce măsuri trebuie să ia sau ce va adopta însăşi Comisia, ceea ce ar putea însemna o amendă de 10% din cifra lor globală de afaceri sau 20% dacă încalcă în mod repetat reglementările.

Dezinformarea şi „deepfake” se profilează înaintea alegerilor UE. Deepfake este o formă de manipulare digitală care utilizează tehnici avansate de inteligenţă artificială pentru a crea conţinut de tip imagini sau audio-video falsificat (n.r.)

De asemenea, luna trecută UE a cerut mai multe informaţii de la TikTok, Facebook, Instagram, X, Google, YouTube, Snapchat şi Bing privind măsurile pe care le iau pentru a contracara riscurile legate de inteligenţa artificială (AI), inclusiv de deepfake, cu această ocazie, în temeiul DSA.

DSA este cel mai important instrument al UE pentru moderarea conţinutului. Conform DSA, blocul comunitar a numit 22 de platforme digitale ca fiind „foarte mari”, inclusiv Instagram, Snapchat, YouTube şi X. Ultima este deja investigată din decembrie pentru moderarea conţinutului.

Solicitarea ca firmele să ia măsuri contra riscurile legate de AI face parte din seria de linii directoare publicate în legislaţia UE pentru ca giganţii digitali să ia măsuri contra riscurile la adresa alegerilor, inclusiv dezinformarea. Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri pentru a ţine sub control „Big Tech”, în special pentru moderarea conţinutului.

Bruxelles-ul se teme în special de impactul manipulării Rusiei şi dezinformarea în privinţa alegerilor care vor avea loc în cele 27 de state membre în perioada 6-9 iunie.

„Cu orientările de astăzi, utilizăm deplin toate instrumentele oferite de DSA pentru a ne asigura că platformele îşi îndeplinesc obligaţiile şi nu sunt utilizate pentru manipularea alegerilor noastre, în timp ce protejăm libertatea de exprimare”, a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton.

Ani de zile, giganţii tehnologici s-au autoreglementat conform codurilor de bune practici privind dezinformarea, dar acum trebuie să respecte reglementările UE sau riscă amenzi de până la 6% din cifra globală de afaceri a platformelor.

Companiile trebuiau să furnizeze Comisiei informaţiile solicitate privind problemele de protejare a alegerilor până în 5 aprilie, iar pentru ale probleme până în 26 aprilie.

Fiecare stat membru UE poate, de asemenea, implementa DSA în propria legislaţie, care nu este întotdeauna necontroversată în politicile interne.

De exemplu, în România legea naţională pentru aplicarea DSA a intrat în vigoare în 22 martie. Legea creează un mecanism prin care autorităţile sau instituţiile publice cu competenţe în anumite sectoare sau domenii de activitate pot emite ordine pentru înlăturarea unui anumit conţinut considerat ilegal conform reglementărilor naţionale şi pot da amenzi în caz de neconformare.

Conform legii, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este responsabilă pentru toate aspectele legate de supervizarea şi impunerea DSA. Totuşi, opoziţia politică din România acuză ANCOM că a înfiinţat „poliţia internetului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Elita mondială a Customer Experience vine la Chișinău: CX Conference debutează în Moldova pe 8 octombrie, la MAIB Park
Elita mondială a Customer Experience vine la Chișinău: CX Conference debutează în Moldova pe 8 octombrie, la MAIB Park
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
10 Sept. 2026, 14:37
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
10 Sept. 2026, 14:37 // Societate //  Vlada Ciorici

Ministrul Educației a reacționat la rezultatele PISA 2025, deși este mulțumit de progresul la științe, Perciun a recunoscut probleme serioase la matematică și lectură.

„Am văzut rezultatele PISA 2025 și mă bucur că performanța elevilor noștri la științe a crescut cu 5 puncte față de ediția precedentă. Acest lucru arată cât de mult contează investițiile în laboratoare și echipamente”, a spus Perciun.

La competențe digitale, a adăugat el, Moldova se situează peste țările din regiune, recuperând din diferența față de media OECD.

„Sunt însă și rezultate care trebuie să ne îngrijoreze: performanțele mai slabe la matematică și lectură. Este o tendință înregistrată și în alte țări participante, care ne arată clar că trebuie să îmbunătățim intervențiile în aceste domenii”, a spus ministrul.

Pentru matematică, Perciun a anunțat un nou curriculum și introducerea manualelor estoniene, adaptate pentru clasele I-XII, alături de programe obligatorii de formare pentru profesorii cu dificultăți la disciplină.

La limba română, ministrul a menționat rezultatele programului „Citește-mi 100 de povești”: „Au fost distribuite peste 140.000 de exemplare de cărți în 1.300 de grădinițe din țară.” De la începutul anului, au mai fost alocate 6,5 milioane de lei pentru 60.000 de cărți noi în bibliotecile școlare.

Pentru perioada următoare, Perciun a anunțat două propuneri:

„Revizuirea conținutului examenelor de clasa a IX-a, cu accent pe competențe similare celor evaluate în cadrul PISA” și „pilotarea opțională a 30 de minute de lectură zilnică”.

Ministrul a atras atenția și asupra unei constatări pe care o consideră esențială: „Elevii care învață în instituții mari obțin, în medie, cu 60-65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.”

De aceea, statul va continua investițiile în „școli model, școli mari, cu specialiști și infrastructură bună” și oferă deja 1.000 de lei lunar familiilor care își transferă copiii dintr-o școală cu mai puțin de 50 de elevi într-una mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Elevii din satele din Republica Moldova au obținut rezultate mai slabe decât cei din școlile din orașe la evaluarea PISA 2025. Diferența depășește 50 de puncte atât la științe, cât și la citire și lectură. La științe, elevii din orașe au obținut, în medie, 447 de puncte, în timp ce cei din sate au obținut 391 de puncte. Diferența dintre cele două categorii este de 56 de puncte.

PISA 2025 este o evaluare internațională organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la științe, matematică și citire/lectură. La testare au participat 6.640 de elevi cu vârsta de 15 ani din 273 de instituții de învățământ din țară.

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Elita mondială a Customer Experience vine la Chișinău: CX Conference debutează în Moldova pe 8 octombrie, la MAIB Park
Elita mondială a Customer Experience vine la Chișinău: CX Conference debutează în Moldova pe 8 octombrie, la MAIB Park
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”