Există o plajă recunoscută ca având cea mai curată apă de mare din lume. Aceasta se află pe o insula din Grecia.

Peste 32 de milioane de persoane au călătorit în Grecia în 2023, ceea ce o face una dintre cele mai vizitate țări din lume. Grecia continuă să atragă turiști din întreaga lume nu doar prin istoria sa bogată, cultura distinctă și bucătăria delicioasă, ci și prin peisajele sale de neegalat.

Există și un alt motiv important pentru care oamenii par să se îndrăgostească de vacanțele în națiunea mediteraneană – apele sale cristaline și absolut primitoare.

Conform unui studiu recent realizat de agenția de turism Florida Panhandle din SUA, plajele grecești au cele mai curate ape din lume. Studiul a evaluat 2,4 milioane de recenzii de la călători din 75 de țări, analizând 50 de plaje de top pentru a identifica cele mai curate locații.

Plaja Prassa (sau Prasa) de pe insula Kimolos, situată în partea de est a orașului, a fost declarată plaja cu cele mai curate ape din lume. Aceasta se remarcă nu doar prin puritatea apei, ci și prin culoarea deosebită a nisipului.

Kimolos este, de asemenea, chiar alături de o altă favorită a Travel + Leisure, insula Milos, care a apărut de mai multe ori în cadrul World’s Best Awards și este adesea lăudată ca fiind cel mai fotogenic loc din Grecia, ceea ce face să nu fie o surpriză faptul că și insula vecină are o frumusețe perfectă.

Alături de Prassa Beach pe lista celor mai limpezi ape din lume se află o altă plajă grecească, Gennadi Beach de pe insula Rodos, pe locul al doilea, urmată de Pileh Bay din Thailanda, Agios Dimitrios Beach de pe continent din Grecia și Agia Anna Beach de pe insula grecească Naxos, care completează topul cinci, potrivit travelandleisure.com.

#apa #insula Kimolos #vacanta

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china