În 2023, lumea a asistat la un număr alarmant de conflicte armate, cel mai ridicat din 1946 încoace. Această creștere paradoxală s-a produs în ciuda faptului că numărul țărilor implicate în conflicte a scăzut, relatează AFP, citată de Agerpres.

Institutul de Cercetări pentru Pace din Oslo (PRIO) a raportat că, anul trecut, la nivel mondial au existat 59 de conflicte, majoritatea (28) concentrându-se în Africa. Regiunile cele mai afectate după Africa au fost Asia (17), Orientul Mijlociu (10), Europa (3) și America (1).

Interesant este că, în ciuda numărului sporit de conflicte, numărul țărilor implicate a scăzut la 34 în 2023, față de 39 în 2022. De asemenea, decesele în luptă au scăzut cu aproximativ jumătate, la aproximativ 122.000, conform datelor colectate de Universitatea Uppsala din Suedia.

Cu toate acestea, numărul actual de decese în conflict rămâne unul dintre cele mai mari din 1989 încoace, influențat de invazia rusă a Ucrainei și de conflictul în curs de desfășurare din Gaza dintre Israel și Hamas.

„Violenţa la nivel global nu a fost niciodată la un nivel atât de ridicat de la sfârşitul Războiului Rece”, a declarat Siri Aas Rustad, cercetătoare în cadrul Prio şi autor principal al raportului care observa tendinţele în perioada 1946-2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cifrele sugerează că imaginea de ansamblu a conflictului a devenit din ce în ce mai complexă, cu un număr mai mare de combatanţi activi pe teritoriul aceleiaşi ţări”, a subliniat ea.

Dacă numărul morţilor în luptă a scăzut anul trecut, numărul total din ultimii trei ani este cel mai mare înregistrat în ultimii 30 de ani.

#1946 #2023 #conflicte #creștere

Premierul Vasile Tofan s-a întâlnit astăzi, 22 octombrie, cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, care se află în Republica Moldova, în perioada 21-28 octombrie, într-o vizită de lucru.

Discuțiile s-au axat pe evoluțiile economice recente, perspectivele macroeconomice și prioritățile de politici economice ale Guvernului. Totodată, au fost abordate subiecte ce țin de politica fiscal-bugetară, gestionarea finanțelor publice, reformele structurale, situația din sectorul energetic și măsurile de protecție socială, precum și stimularea creșterii economice și atragerea investițiilor.

Șeful Executivului a reiterat angajamentul Guvernului de a promova politici economice responsabile, orientate spre asigurarea stabilității macroeconomice, consolidarea sustenabilității finanțelor publice și crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice.

„Mizăm pe o creștere economică durabilă, bazată pe investiții, eliminarea barierelor din calea afacerilor, stimularea antreprenoriatului și a concurenței, creșterea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun. Nu pe o creștere alimentată preponderent de cheltuieli bugetare nesustenabile. Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a spus prim-ministrul.

La rândul său, șefa misiunii FMI, Alina Iancu, a subliniat interesul pentru aprofundarea discuțiilor privind prioritățile economice și agenda de reforme.

„Ne bucurăm să avem această oportunitate de dialog cu noul Guvern, să discutăm prioritățile de politici economice și reformele, precum și modul în care FMI poate oferi sprijin în continuare”.

De asemenea, părțile au convenit să mențină un dialog deschis și constructiv, inclusiv prin valorificarea expertizei FMI în domeniile prioritare pentru dezvoltarea economică a țării noastre.