Parizienii vor fi nevoiţi să calce frâna mai puternic de acum încolo. Primarul Anne Hidalgo a decis să promoveze mobilitatea durabilă, astfel că, din 30 august, Parisul va deveni „oraşul cu 30 pe oră”. Asta pentru că limita de viteză pentru maşini şi motociclete va scădea de la 50 la 30 km/h în aproape întreaga capitală, cu excepţia şoselelor de centură şi a câtorva bulevarde.

Primarul Anne Hidalgo şi consilierul pentru transporturi, David Belliard, au explicat că această măsură are ca scop reducerea zgomotului, adaptarea oraşului la schimbările climatice şi aducerea în prim-plan a subiectului ecologic prin descurajarea utilizării automobilului în favoarea „noi mobilităţi”, în special bicicleta.

„Trebuie să-i protejăm pe cei mai vulnerabili: pietoni, biciclişti, copii şi vârstnici”, a adăugat Belliard, care a reamintit că ”oraşul cu 30 pe oră” a fost una dintre promisiunile electorale ale primarului Anne Hidalgo, care, în iunie 2020, a fost reconfirmată la cârma capitalei.

Pe Champs Elysées, pe bulevardul Grande-Armée şi Foch şi pe o altă stradă cu patru benzi, limita va rămâne la 50 km/h. Primarul Hidalgo trebuie, de asemenea, să răspundă numeroaselor critici ale celor care o acuză că a provocat haos în traficul din Paris.

Bicicliştii, care parcurg distanţele cu mare viteză, fără să renunţe la trotuare, se dovedesc a fi la fel de imprudenţi ca şi şoferii, apoi există problema scuterelor electrice.

Hidalgo le-a impus celor trei operatori autorizaţi din Paris – Lime, Tier şi Dott – să ia măsuri şi să reducă viteza maximă a scuterelor electrice de la 20 la 10 km/h în zonele pietonale din centru, sub pedeapsa retragerii licenţei începând din septembrie.

#Anne Hidalgo #Franta #Paris #viteza la volan

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.