Republica Moldova desfășoară astăzi scrutinul parlamentar anticipat, în urma căruia urmează să se aleagă un nou Parlament, care să reprezinte interesele și viziunile cetățenilor pentru următorii patru ani. Cum s-a reușit obținerea alegerilor parlamentare anticipate într-o perioadă de puțin peste jumătate de an de la scrutinul prezidențial și care au fost factorii, care au dus la crearea premiselor pentru declanșarea procesului încercăm să îi relatăm mai jos.

După obținerea victoriei de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, turul doi, în care lidera PAS, Maia Sandu, l-a învins pe socialistul Igor Dodon, a fost punctul de pornire a declanșării procedurilor de inițiere a unui nou scrutin parlamentare.

Mai exact, în campania electorală prezidențială din anul trecut, Maia Sandu l-ea promis cetățenilor că, odată cu venirea acesteia la conducerea de vârf a țării va iniția procesul de alegeri parlamentare anticipate, întrucât „actualul Parlament nu mai reprezintă interesele poporului, s-a discreditat din cauza cumpărării unor deputați transfugi”.

Totul a început cu demisia Guvernului Chicu, care a avut loc la data de 23 decembrie 2020. Astfel, premierul în frunte cu încă câțiva miniștri au anunțat că nu vor asigura interimatul funcției pe perioada până la alegerea unui nou Guvern.

Au urmat luni întregi de incertitudine în speranța majorității parlamentare, formată din PSRM-Pentru Moldova-Partidul Șor și așa numiții deputați neafiliați politic, doi la număr și unul independent.

Această majoritate parlamentară au venit cu propriul candidat la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, care să creeze un „Guvern de tranziție” pe perioada procesului de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate. Opoziția, formată din partide de dreapta, inclusiv președinta țării categoric erau împotriva unei astfel de propuneri, deoarece acest lucru ar fi dus la tărăgănarea procesului de organizare a unui nou scrutin.

Candidatura lui Durleșteanu nu a trecut, astfel, opoziția a propus de două ori două candidaturi pentru un nou Guvern – Guvernul Gavrilița și Guvernul Grosu, care deja nu a fost susținut de opoziție. Opoziția au venit către președinție cu un nou candidat deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, în procesul de negocieri cu partidele parlamentare, din moment ce fosta candidată, Mariana Durleșteanu a anunțat că-și retrage candidatura.

Acest lucru a dus la consumarea celor trei tentative de a numi un nou Guvern, conform prevederilor constituționale, lucru ce-i permiteau președintei țării, Maia Sandu să inițieze procedura de dizolvare a Parlamentului actual.

Au urmat sesizări la Curtea Constituțională în privința întrunirii tuturor condițiilor pentru a putea fi demis actualul Parlament, precedat de instaurarea unei stări de urgență, în legătură cu creșterea numărului de cazuri noi și de deces de coronavirus, care a fost în mare parte argumentată mai mult politic.

Astfel, la 15 aprilie curent, Curtea Constituțională a declarat că premisele pentru declanșarea unui nou scrutin electoral și dizolvarea Parlamentului sunt întrunite. Maia Sandu a emis decretul de dizolvare a actualului Legislativ la 28 aprilie curent, după expirarea termenului impus de starea de urgență.

Ulterior a urmat stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate și inițierea procedurilor electorale.

Ziua de astăzi – zi de alegeri

Pentru astăzi, 11 iulie în întreaga țară sunt alegeri parlamentare. Cetățenii sunt așteptați la urnele de vot, secțiile de votare fiind deschise de la ora 7:00 și vor fi închise la ora 21:00.

În cursă au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, dintre care 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Este vorba de:

1.Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic
3. Blocul electoral „Renato Usatîi”
4. Partidul Politic Șor
5. Partidul Acțiune și Solidaritate;
6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
7. Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”
8. Partidul Democrat din Moldova
9. Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr
10. Partidul Unității Naționale
11. Partidul Politic Democrația Acasă
12. Partidul Politic NOI;
13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
14. Partidul Politic Alianța Pentru Unirea Românilor
15. Partidul Verde Ecologist
16. Partidul Legii și Dreptății
17. Partidul Politic Puterea Oamenilor;
18. Partidul Regiunilor din Moldova
19. Partidul Patrioții Moldovei
20. Partidul Politic Partidul Schimbării
21. Partidul Politic Noua Opțiune Istorică;
22. Partidul Oamenilor Muncii
23. Veaceslav Valico (candidat independent).

Comisia Electorală Centrală a tipărit peste 3,6 milioane de buletine de vot, care urmează să fie utilizate în aceste alegeri. Lungimea buletinului de vot este de 58 de cm.

Pe parcursul zilei de astăzi, atât CEC, Promo-LEX, cât și poliția vor prezenta date cu privire la mersul, încălcările și fraudele care s-au atestat pe parcursul procesului de vot.

Rlive.md, RLIVETV, bani.md și realitatea.md va transmite în regim alert și live evenimentele legate de procesul de vot de astăzi.

LIVE TEXT! ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE 2021 în direct pe Realitatea.md, RLIVE TV și RLIVE.MD

#alegeri #Maia Sandu #vot

Un cerc de lectură, lansat în urmă cu trei ani de două profesoare din Bălți, s-a transformat într-un laborator modern, unde elevii pot descoperi și discuta operele marilor scriitori români, transmite Vocea Basarabiei. Spațiul a fost amenajat în cadrul Colegiului Pedagogic „Ion Creangă”, cu sprijinul financiar al Guvernului României. Noua sală, dotată cu mobilier și echipamente interactive, a fost inaugurată marți, în prezența elevilor, profesorilor și a consulului României la Bălți.

Proiectul a pornit de la inițiativa profesoarelor de limba română Aurelia Codreanu și Svetlana Stanțieru. Cele două au creat un cerc de lectură în 2023, cu scopul de a încuraja elevii să descopere literatura dincolo de programa școlară.

– Advertisement –

„Aici ne propunem să le provocăm elevilor noștri un confort aparte, să-și dea întâlnire cu autorii contemporani și cu texte care să îi provoace să citească, texte pe care să-și dorească să le descopere și dincolo de aceste ședințe”, a declarat urelia Codreanu, profesoară de limba română la CP „Ion Creangă” din cadrul USARB.

Pentru amenajarea laboratorului, o fostă sală de studii a fost renovată și dotată cu mobilier nou, o tablă interactivă și două laptopuri.

„Era o sală obișnuită de studii, dar nu avea un farmec aparte, nu avea acea atmosferă. Deci, noi ne-am gândit că ar trebui, inclusiv pentru a trage elevii în această sală, să le oferim ceva mai confortabil, o atmosferă mai plăcută”, Ludmila Răciulă, directoare adjunct al CP „Ion Creangă”, managerul proiectului.

Pentru elevii pasionați de literatură, noul laborator înseamnă nu doar o sală de curs, dar și un spațiu în care vor putea să se întâlnească, să citească și să dezbată împreună cărțile preferate.

„Această sală mi se pare foarte spațioasă și sunt sigură că putem să ne întâlnim într-o variantă mult mai mare, mai mulți oameni pasionați de lectură și să discutăm despre ce urmează să lecturăm”, a spus Maria Mihailiuc.

„Acest laborator, probabil pe viitor, ne va oferi multe experiențe frumoase și lecturi deosebite alături de doamna Codreanu și doamna Stanțieru. Sper mult ca și ceilalți colegi ai mei să fie entuziasmați de această sală frumoasă”, a spus Irina Petrosu.

Investiția a fost posibilă cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Finanțarea aprobată a constituit 76 de mii de lei românești, iar universitatea a contribuit cu încă 5% la realizarea proiectului.

„Mă bucur încă o dată că această parte a Republicii Moldova, în zona de nord, se dezvoltă prin proiecte care ne înfrățesc și ne aduc mai aproape din punct de vedere cultural, al tradițiilor și al limbii”, a menționat Iulian-Alexandru Ivan, consulul României la Bălți.

Noua sală urmează să găzduiască prima ședință de lectură pe 3 noiembrie.