În cea mai mare parte a Greciei a plouat puţin sau deloc în ultimele luni, iar acum, în timp ce insulele ţării se pregătesc să găzduiască un număr record de turişti în sezonul de vară, presiunea asupra rezervelor de apă rareori a fost mai mare, spun oficialii, fermierii şi oamenii de ştiinţă, relatează Reuters.

Cel mai mare rezervor de apă de pe insula grecească Naxos a secat, fiind util doar broaştelor ţestoase care navighează în apele sale puţin adânci şi noroioase. În aval, apa de mare s-a infiltrat în canalele de irigaţii goale, afectând recolta de cartofi preţioasă a insulei.

Mai la sud, pe insula Karpathos, autorităţile au impus restricţii în ceea ce priveşte umplerea piscinelor, în timp ce în nordul insulei Thasos, autorităţile caută o unitate de desalinizare pentru a face apa de mare potabilă.

Milioane de turişti vizitează Grecia în fiecare an pentru a se bucura de siturile sale antice, de plajele virgine şi de apele turcoaz. Însă efectele schimbărilor climatice, inclusiv temperaturile ridicate, precipitaţiile neregulate şi incendiile de vegetaţie, ameninţă viitorul celui mai important motor economic al ţării.

Anul acesta pare deosebit de tensionat. După cea mai caldă iarnă înregistrată vreodată, incendiile de vegetaţie au început neobişnuit de devreme, unele în zone în care în mod normal ar fi trebuit să fie zăpadă. Cel puţin şase turişti, inclusiv cunoscutul prezentator de televiziune britanic Michael Mosley, au murit luna trecută, în timp ce canicula a cuprins ţara.

Experţii climatici se tem că ce este mai rău abia urmează să vină. Lipsa apei este evidentă în Naxos, o insulă muntoasă cu 20 000 de locuitori, situată într-una dintre cele mai populare – şi uscate – părţi ale Mării Egee. Zeci de mii de turişti se adună zilnic pe ţărmurile sale în timpul verii.

Cele două rezervoare ale insulei au 220 000 de metri cubi de apă utilizabilă, o treime din nivelul de anul trecut şi echivalentul a doar câteva zeci de bazine olimpice.

Autorităţile au asigurat trei unităţi portabile de desalinizare care vor trata apa de mare pentru a o face potabilă şi despre care primarul Lianos a spus că ar trebui să acopere deficitul pentru case, hoteluri şi piscine. Însă fermierii nu vor primi apă tratată şi vor trebui să se bazeze pe puţuri acvifere, care au fost contaminate însă cu apă de mare. Fermierii au declarat că această contaminare are loc atunci când puţurile sunt suficient de goale pentru ca apa sărată să se strecoare în ele.

Stelios Vathrakokoilis cultivă faimoşii cartofi de Naxos, care sunt foarte apreciaţi în Grecia pentru gustul lor untos şi sunt produs protejat în UE. În acest an, producţia sa va fi mai mult decât înjumătăţită din cauza apei sărate pentru irigaţii, a declarat el. „Este o mare dezamăgire că noi, oamenii, nu am reuşit să anticipăm că schimbările climatice ne vor bate la uşă”, spune el, în timp ce câţiva muncitori culeg cartofi în apropiere.

Ţările mediteraneene, inclusiv Spania şi Italia, caută modalităţi de a-şi suplimenta rezervele de apă prin desalinizare, însă furnizorii au declarat că, în această vară, unităţile au fost în criză din cauza creşterii cererii.

#apa #autoritati #Grecia

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.