Problema utilizării țigărilor electronice de unică folosință în rândul copiilor devine tot mai stringentă în Republica Moldova. Cel mai recent studiu realizat în 2023 de Societatea Pediatrică Moldovenească arată o prevalență alarmantă de 36% a utilizării țigărilor electronice printre copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 16 ani. Mai mult ca atât se estimează că în 2023, cota de piață a țigărilor electronice a ajuns la aproape 12%, scrie unimedia.info.
Experții susțin că este nevoie atât de măsuri fiscale, cât și de reglementări echilibrate pentru a combate utilizarea țigărilor electronice în rândul tinerilor. În prezent, acciza la țigări electronice cu 80% mai mică în comparație cu tutunul încălzit și țigaretele obișnuite, ceea ce contribuie la prețul final al produsului, care a devenit accesibil pentru tineri.
„Majorarea accizelor pentru țigările electronice va avea un dublu efect: pe de o parte, va reduce accesibilitatea acestor produse pentru tineri, iar pe de altă parte, va genera venituri suplimentare care pot fi investite în programe de prevenție și educație. Creșterea prețurilor s-a dovedit a fi o măsură eficientă în multe alte țări”, spune Grigore Garaz, psihiatru-psihoterapeut, asistent universitar Catedra de Sanatate Mintală, USMF.
De această părere este și medicul neurolog Constantin Buceațchi, care afirmă că țigările electronice ajung în Moldova prin intermediul distribuitorilor mici, al căror scop este profitul. Specialistul mai precizează că, deseori, pe piață se găsesc și țigări electronice importate ilegal, care nu au timbru de acciz, iar avertismentele cu privire la sănătate sunt scrise în limba engleză.
„Comercianții nu verifică vârsta și își vând aceste produse pe rețelele de socializare, promovându-le pe TikTok și oferind reduceri și cashback-uri. Totodată, conținutul de nicotină din țigările electronice depășește adesea limitele prescrise – 20 mg/ml, iar designul ambalajului este conceput pentru a atrage adolescenții. Este un dispozitiv atractiv, cu numeroase arome complexe de fructe și gusturi familiare, precum Coca-Cola, Hubba-Bubba, și în plus, conțin zahăr, ceea ce le face dulci”, a menționat Constantin Buceațchi, medic neurolog și director al Centrului de Neurologie și Neuroreabilitare „NeuroKos”.
Ce ține de reglementare, specialiștii susțin că măsurile implementate necesită un control mai strict.
„În ciuda legislației stricte, implementarea acesteia lasă de dorit, iar Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a utilizării țigărilor electronice și narghilea în rândul tinerilor. Este esențial să avem o aplicare mai riguroasă a legii pentru a proteja sănătatea tinerilor noștri”, afirmă Eugen Calenici, cardiolog intervenționist.
Experții mai afirmă că este crucial să investim și în creșterea calității actului educațional în școli și grădinițe, iar orele dedicate acestor subiecte să ofere informații cuprinzătoare despre pericolele asociate fumatului și utilizării țigărilor electronice. Recent, Ministerul Educației în parteneriat cu o asociație non-guvernamentală au lansat proiectul „Viitorul fără fum”, care va cuprinde sesiuni de informare privind daunele fumatului, campanii de informare și educare, la nivel național, privind riscurile asociate fumatului și promovarea unui stil de viață sănătos fără tutun și nicotină.
La rândul său, Ministerul Finanțelor a propus în cadrul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2025, majorarea cotelor accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință. Documentul prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice de la 2690,87 lei per litru la 3094,50 lei per litru.
