Miniştrii mediului din Uniunea Europeană, reuniţi luni, 14 octombrie curent, la Luxemburg, au aprobat oficial obiective mai stricte privind poluarea aerului, care face 300.000 de victime în fiecare an în țările europene, fiind „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate”, potrivit unui comunicat de presă al blocului comunitar, relatează digi24.ro. Măsurile se vor aplica din 2030.

Noile limite se referă la particulele PM10 şi PM2.5 (cu diametre sub 10, respectiv 2,5 microni – n. red.), la dioxidul de azot şi dioxidul de sulf, despre care se ştie că provoacă probleme respiratorii.

Cetăţenii europeni vor avea dreptul la compensaţii în caz că se îmbolnăvesc din cauza nerespectării limitelor, arată comunicatul citat.

Statele europene pot însă solicita amânarea în anumite condiţii a termenului-limită din 2030. Legislaţiile naţionale pentru implementarea limitelor mai stricte trebuie adoptate în termen de doi ani, iar ţările care nu respectă obiectivele pot fi amendate. Noile valori maxime admise pentru poluarea aerului au la bază acordul la care au ajuns în februarie 2024 reprezentanţii Parlamentului European şi ai statelor membre.

Reglementările urmează să ghideze planul de acţiune al Comisiei Europene pentru eliminarea completă a poluanţilor din aer, apă şi sol până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#mediu #poluarea aerului #sanatate #UE

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.