Cavcaliuc – pe Facebook! „De ce atâta grabă?”, se întreabă el cu referire la dispunerea reținerii sale

Procuratura Generală a respins cererea lui Gheorghe Cavcaliuc de retragere a dosarului „verde de briliant” din gestiunea Procuraturii raionului Sângerei, fapt despre care a fost informat la data de 13 iulie 2021. Decizia a fost luată după examinarea argumentelor acestuia, care invoca caracterul vădit tendențios, neobiectiv și părtinitor al activității de urmărire penală desfășurate de procurorii din cadrul Procuraturii raionului Sângerei, și respectiv, solicita recuzarea acestora cu transmiterea dosarului către un alt organ de urmărire penală ori procuratură specializată pentru efectuarea în continuare a cercetărilor.

Prin urmare, Procuratura Generală a constatat lipsa unor circumstanțe prevăzute de Codul de procedură penală care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea procurorilor din Sângerei, motiv pentru care cererea reclamantului a fost respinsă.

„Astfel, fiind citat repetat pentru astăzi la Procuratura raionului Sângerei pentru a fi pus sub învinuire, cetățeanul Cavcaliuc nu s-a prezentat, iar avocații acestuia au informat că se află în concediu. Acest pretext nu poate periclita acțiunile procesuale planificate, or, potrivit legislației, în astfel de situații statul asigură avocat din oficiu, lucru despre care, la fel, au fost informați. În consecință, având în vedere faptul că învinuitul a refuzat de a se prezenta benevol după o citare legală, prin ordonanța Procurorului raionului Sângerei, a fost dispusă reținerea acestuia pentru prezentarea învinuirii”.

Potrivit materialelor, el este acuzat de „huliganism comis de două sau mai multe persoane” și „chemarea la săvârșirea actelor de violență împotriva persoanelor”, împreună cu alți patru colegi de-ai săi. Acțiunile de urmărire penală au loc în contextul investigațiilor pe cazul incidentului din 6 aprilie curent, când mai mulți membri ai partidului PACE l-ar fi stropit cu verde de briliant pe vicepreședintele raionului Sângerei, ultimul având nevoie de spitalizare ca urmare a leziunilor primite.

Pentru aceste acțiuni, legislația prevede amendă sau închisoare maximă de până la 5 ani.

#Gheorghe Cavcaliuc #Procuratura Generala #verde de briliant

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.