Un raport de evaluare întocmit de reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Direcția Evaluare și Monitorizare, scoate la iveală mai multe probleme de ordin financiar și administrativ la Spitalul Clinic Bălți, instituție condusă de medicul-șef Gheorghe Brînza. Documentul se concentrează pe verificarea volumului și a calității serviciilor medicale prestate conform contractului de asistență medicală pentru anii 2022–2023, precum și pe analiza modului de utilizare a fondurilor alocate din bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală în aceeași perioadă, scrie nordnews.md.

Conform raportului, la data de 31 decembrie 2023, Spitalul Clinic Bălți înregistra datorii creditoare de peste 42,8 milioane lei, provenite în mare parte din sursele FAOAM (Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală). Cele mai importante sume restante se regăsesc la tipul AMS (asistență medicală spitalicească) – aproximativ 39,2 milioane lei, la AMSA (asistență medicală specializată de ambulatoriu) – 3,57 milioane lei, și la SIP (Servicii de Înaltă Performanță) – circa 35 mii lei.

În același timp, soldul de mijloace bănești la sfârșitul anului 2023 abia depășea 441 mii lei, iar spitalul mai avea o creanță de aproximativ 8,46 milioane lei din partea CNAM. Exercițiul financiar, însă, arată că instituția rămâne cu o „gaură” bugetară de peste 33,9 milioane lei, după ce se scad eventualele fonduri ce ar mai putea fi încasate.

Un detaliu care îngrijorează este creșterea semnificativă – cu peste 9,7 milioane lei – a datoriilor fără acoperire financiară(construcții, reparații, achiziții de nejustificate) comparativ cu anul 2022. Specialiștii CNAM avertizează că această tendință poate avea un impact negativ asupra calității serviciilor medicale oferite pacienților.

Continuarea este pe nordnews.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #CNAM #Gheorghe Brînză

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la Budapesta, la invitația prim-ministrului ungar Péter Magyar, pentru a participa la evenimentele dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția anticomunistă din Ungaria, din 1956.

„Sunt la Budapesta, la invitația prim-ministrului Péter Magyar, pentru a onora curajul poporului maghiar, la 70 de ani de la Revoluția anticomunistă din 1956”, a transmis șefa statului.

Maia Sandu a amintit că, în octombrie 1956, maghiarii au ieșit în stradă pentru a-și cere libertatea și dreptul de a-și decide singuri soarta, însă Uniunea Sovietică a intervenit militar pentru a înăbuși revolta.

„Kremlinul a răspuns cu forța: tancurile sovietice au intrat în Budapesta. Mii de oameni au fost uciși, iar sute de mii au fost nevoiți să fugă din propria țară”, a menționat președinta.

Șefa statului a subliniat că experiența istorică a Ungariei este apropiată de cea a Republicii Moldova, ambele popoare cunoscând dominația sovietică.

„Am trăit și noi sub aceeași dominație, de aceea idealul de libertate al ungurilor din 1956 ne este aproape”, mai transmite Maia Sandu.

Președinta a evidențiat și importanța integrării europene, menționând că Ungaria este membră a Uniunii Europene, iar Republica Moldova urmează același drum, cu sprijinul statelor membre.

„Libertatea se câștigă greu și se păstrează cu grijă. Noi alegem să o păstrăm în familia europeană”, a punctat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În perioada 23-24 octombrie 2026, președinta Maia Sandu va efectua o vizită de lucru la Budapesta, la invitația premierului ungar, Péter Magyar.

Precizăm că aceasta este prima vizită a Maiei Sandu în Ungaria. În 2020, cele două țări au semnat o declarație de parteneriat strategic, care prevede sprijinul Ungariei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea cooperării economice.