Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a respins categoric ideea unei eventuale coaliții cu Blocul „Alternativa” în viitorul legislativ. Întrebat despre această posibilitate, Grosu a declarat:

„Să se lepede mai întâi de Satana! De trei ori să repete mă lepăd, mă lepăd, mă lepăd de Satană, atunci vom reveni la subiect”.

Această reacție vine în contextul formării recente a Blocului „Alternativa”, o coaliție politică care reunește Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Partidul Dezvoltării și Construcției Moldovei (PDCM), Congresul Civic și fostul candidat prezidențial Alexandr Stoianoglo.

Deși blocul și-a declarat susținerea pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, liderii PAS, inclusiv Igor Grosu, și-au exprimat scepticismul față de sinceritatea acestor declarații, acuzându-i pe membrii blocului de legături cu Kremlinul și de încercări de a limita drepturile diasporei moldovenești.

Într-o postare pe Facebook, Grosu a afirmat după apariția formațiunii pe scena politică din țara noastră, că „Blocul Alternativa pentru Rusia se întrece cu Dodon, cine va lovi mai crunt Diaspora”, referindu-se la propunerea lui Alexandr Stoianoglo de a restricționa dreptul de vot al moldovenilor din diaspora.

Reamintim, la sfârșitul lunii ianurie curent, Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo au anunțat că formează blocul politic „Alternativa”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, desfășurată la Agenția IPN. Ion Ceban a menționat că formațiunea va pleda pentru integrare europeană, va promova limba română și condamnă războiul din Ucraina. În același timp, potrivit lui, blocul își propune să muncească „în interesele țării”, fiind încrezător că el și colegii săi au suficientă „experiența și profesionalism”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alternativa #Igor Grosu #mesaj dur #parlament

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special, notează BANI.MD.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.