Serviciul Fiscal de Stat (SFS) întreprinde acțiuni de depistare și prevenire a unor eventuale cazuri de încălcare fiscală, informare și conformare a persoanelor care obțin venituri din jocurile de noroc. Astfel, trimestrial se efectuează controale fiscale la agenții economici rezidenți care intermediază plățile în adresa platformelor on-line de jocuri de noroc și pariuri sportive, în scopul identificării persoanelor fizice care obțin venituri sub formă de câștiguri. Declarațiile au fost făcute de directorul SFS, Sergiu Pușcuța, pentru Bani.md, oferind și câteva date.

„Urmare a acțiunilor întreprinse, au fost identificate 4 026 persoane fizice care în anul 2020 au obținut venituri de la pariuri sportive on-line și față de care au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară (prin remiterea a 4026 scrisori de conformare) privind declararea veniturilor obținute. În rezultatul acțiunilor întreprinse, 1 438 persoane fizice s-au conformat și au declarat alte venituri impozabile pentru anul 2020, în sumă totală de 25 657,554 mii lei”, a declarat Sergiu Pușcuța.

Potrivit acestuia, în partea ce ține de încasările la Bugetul Public Național a contribuabililor care practică activitatea „jocuri de noroc” pentru perioada 2017 – 2020, ei au achitat la buget suma de 146,1 milioane lei.

„Totodată, informația despre veniturile bugetului de stat de la jocurile de noroc online nu poate fi prezentată, deoarece Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu permite selectarea informației respective”, a mai explicat Sergiu Pușcuța.

#jocuri de noroc #Sergiu Pușcuța #SFS

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.