Riscurile care au planat la alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut rămân și pentru alegerile parlamentare care se vor desfășura în acest an în Republica Moldova. Dacă va fi ales un Parlament mai puțin pro-european, sub influența Rusiei, va fi devastator nu doar pentru Moldova, dar și pentru UE. De aceasta opinie este președintele Comisiei Parlamentare OSCE NATO din Parlamentul Suediei, Björn Söder. Într-un interviu acordat Agenției de presă IPN, oficialul a menționat că este importanța pentru Uniunea Europeană să sprijine Moldova pentru a crește reziliența împotriva interferențelor ruse.

Domnule Söder, vă mulțumesc mult că ați acceptat invitația noastră. Nu este prima noastră colaborare. În editorialul pentru Agenția de presă IPN, publicat în decembrie 2024, ați accentuat că Republica Moldova are aspirații europene. În același timp, ați subliniat și provocările legate de amestecul extern. Cum apreciați situația politică actuală din Moldova în contextul viitoarelor alegeri parlamentare?

În primul rând, mulțumesc mult pentru invitație. Mă bucur de rezultatul ultimelor alegeri prezidențiale și referendumului. Cu toate acestea, există provocări pentru viitor, în special pentru alegerile parlamentare ce urmează. Evident, moldovenii singuri își decid viitorul și cine vor fi reprezentanții în Parlament, dar observăm riscuri semnificative din cauza interferenței Rusiei, inclusiv cumpărarea voturilor, amenințări false cu bombă la secțiile de votare și încercări de a schimba narativele. Putem observa că un pericol pândește de după colț. Este important să luăm în serios aceste amenințări, atât Moldova, cât și Uniunea Europeană.

Ați menționat despre interferențele Rusiei. Ce măsuri credeți că sunt necesare pentru a le preveni în contextul alegerilor ce urmează și pentru a asigura un proces electoral transparent și corect?

Eu consider că este foarte importantă implicarea comună a Occidentului și a guvernării din Republica Moldova în consolidarea rezilienței împotriva campaniilor de influență ale Rusiei. Cred că avem mult de făcut pe acest tărâm. De asemenea, consider că ar putea fi necesare și schimbări legislative în Moldova, cum ar fi creșterea amenzilor pentru cumpărarea voturilor, cred că este important să implementăm lecțiile învățate din alegerile precedente. Nu știu exact cum ar trebui de făcut acest lucru, nu sunt expert în legislația Moldovei, dar cred că sunt lecții care ar trebui să fie învățate.

Este crucial ca Uniunea Europeană să explice mai bine moldovenilor contribuțiile sale reale în îmbunătățirea calității vieții lor, pentru a contracara propaganda rusă. Eu am văzut narative că Rusia plătește pentru proiectele din țară, ceea ce nu este adevărat, întrucât e vorba de susținerea UE. Cred că este foarte important ca UE să acorde mai multă atenție descrierii acțiunilor pe care le implementează pentru a îmbunătăți viața moldovenilor. Aceasta, de asemenea, va contracara narativele pe care Rusia încearcă să răspândească aici.

După cum am spus, eu nu am fost aici la alegerile precedente, de aceea îmi este greu să spun ce exact e necesar de făcut pentru a îmbunătăți situația.

Cred însă că este foarte important să păstrăm transparența, astfel încât alegătorii să poată vedea cum are loc numărarea voturilor, transparența trebuie să existe și când e vorba de fondurile partidelor. De asemenea, dacă vor fi luate măsurile legale, așa cum am mai spus anterior, pentru descurajarea cazurilor de cumpărare a voturilor, este foarte important. Pentru că la alegerile precedente au fost multe astfel de cazuri. Trebuie luate măsuri legale împotriva lor. Cum anume se va face acest lucru depinde de autorități.

Dar eu consider că este important ca alegătorii să aibă încredere în sistemul electoral și să creadă că votul lor contează. Vedem și în alte țări că oamenii nu sunt atât de entuziasmați să meargă la alegeri, deoarece ei nu cred că votul lor va schimba ceva. Este esențial să menținem sentimentul importanței votului.

Ce rol pot juca Uniunea Europeană și, în special, Suedia în susținerea instituțiilor democratice și a proceselor electorale din Republica Moldova?

Suedia are Moldova ca prioritate în asistența sa externă, sprijinind consolidarea instituțiilor, compensarea costurilor la energie și cooperarea militară. Astfel, noi facem mult. Eu cred că este foarte important ca UE și lumea vestică să sprijine în continuare reziliența Moldovei prin susținere în diferite sectoare.

Având în vedere rezultatele alegerilor anterioare și ale referendumului, cum vedeți perspectivele Moldovei pe calea aderării la Uniunea Europeană? Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele obstacole și oportunități pe acest drum?

În primul rând, consider că trebuie să fim onești și să spunem că procesul integrării în UE pentru Moldova este dificil și lung, dar realist. Eu sper că Moldova va deveni membră a UE. Aceasta va depinde de faptul în ce măsură Moldova lucrează pentru a îndeplini standardele europene. Sunt mai multe lucruri complicate care trebuie să fie realizate. Când Moldova va obține un succes, ea va înțelege că a meritat efortul. Pe parcursul acestui proces, voi aveți parte de asistență semnificativă de la UE pentru alinierea la standardele europene. Schimbările se întâmplă de-a lungul acestui parcurs, este un lucru evident pentru populația din Moldova.

Cât ține de obstacole, persistă în continuare problema cu corupția, care trebuie să fie rezolvată.

Moldova se află pe calea corectă. Comparativ cu alte țări, voi asigurați libertatea presei. Alegeri precedente au arătat o bună organizare, ODIHR (Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului) a avut un raport pozitiv. Cred ați făcut mult comparativ cu alte state care au statut de candidat.

Mai persistă probleme interne care trebuie rezolvate. Cred că ar trebui să aveți un sistem de partid mai fiabil în Moldova.

Cel mai important lucru este de a contracara dezinformarea. Se poate face într-un timp scurt, cred eu. Pe termen lung, este vorba de construirea unor instituții puternice în Moldova pentru a fi reziliente la interferențe.

Ați spus în decembrie 2024 că viitoarele alegeri parlamentare nu sunt doar o altă competiție politică, ci un moment decisiv pentru democrația Moldovei, cu o miză foarte mare. Dacă considerați că aceste alegeri sunt atât de importante, înseamnă asta că ar putea crește, sau ar trebui să crească, și rolul partenerilor Republicii Moldova în asigurarea unor alegeri libere și corecte?

Absolut. După cum am scris, pericol pândește după colț. Dacă în urma alegerilor parlamentare Parlamentul va fi prietenos Rusiei, va fi devastator. Desigur, este decizia moldovenilor cine își va reprezenta, dar aceasta trebuie să se decidă prin voturi exprimate benevol, dar nu influențate de propagandă sau dezinformare din statul din est. Cred că este foarte important ca Occidentul să sprijine Moldova pentru a crește reziliența împotriva acestei propagande, atacurilor cibernetice și reziliența în sectorul energetic, care foarte des este folosit ca instrument de presiune, totodată să crească reziliența economică, în sistem electoral. Cred că Bruxellesul trebuie să acorde mai multă atenție la ceea ce se întâmplă în Moldova. În caz contrar, putem să ne trezim după alegeri cu Parlament nu atât de pro-european, ales sub influența Rusiei și a propagandei – acesta va fi devastator nu doar pentru Moldova, dar și pentru Uniunea Europeană.

Ați menționat că în alegerile parlamentare chiar și schimbări modeste ale prezenței la vot pot schimba balanța puterii. Cum putem încuraja populația să fie mai activă la alegerile parlamentare? Ce categorii de populație trebuie abordate în mod prioritar?

Din experiența mea și din ceea ce am citit și auzit, este important să comunicăm cu diaspora. După cum cunosc, diaspora este mai puțin înclinată să voteze în alegerile parlamentare decât în cele prezidențiale. Și aceasta răstoarnă lucrurile dacă diaspora nu este angajată să participe în alegerile ce urmează suficient. Eu cred că este grupul prioritar pe care trebuie concentrată atenția și să încercați să îi convingeți că este important să participe la alegerile parlamentare ce urmează.

Dacă ne referim la cetățenii care locuiesc în Moldova, cum îi putem încuraja să participe la alegeri?

E nevoie să se comunice cu populația, să li se răspundă oamenilor la întrebări complicate. Cred că asta trebuie să facă guvernarea. Uniunea Europeană trebuie să vorbească despre sprijinul oferit pentru Moldova în diferite sectoare, pentru a schimba nivelul de viață spre bine, astfel încât moldovenii să vadă că Uniunea Europeană se află aici pentru a sprijini Moldova. Este important să discutăm cu oamenii și să le povestim. Bunăoară am auzit percepția că politicienii rămân concentrați pe Chișinău și nu merg în teritoriu pentru a discuta cu oamenii care locuiesc în alte localități decât în capitală. Nu știu dacă este adevărat, dar e nevoie de nevoie de comunicare cu toți cetățenii țării.

Rezultatele alegerilor prezidențiale au demonstrat că în Republica Moldova rămân oameni sceptici de parcursul european al țării. Ce acțiuni ar trebui să fie întreprinse pentru a le schimba viziunea sau, cel puțin, a le crește încredere față de Uniunea Europeană, față de lideri europeni?

Dacă reprezentanții țărilor din Uniunea Europeană ar veni în Moldova să comunice mai clar beneficiile concrete ale sprijinului european, menite să schimbe viața spre bine, ar fi o soluție bună ca oamenii să înțeleagă că integrarea europeană este direcția cea mai bună. Decizia de apropiere de UE trebuie însă să fie a moldovenilor, ei trebuie să decidă viitorul lor, nimeni din membrii statelor UE, și nici din Rusia, nu trebuie să le dicteze ce trebuie să facă. Dar decizia cetățenilor trebuie să fie bazată informații corecte. Aceasta este foarte important.

Ați propus consolidarea colaborării liderilor europeni cu moldovenii care locuiesc în străinătate. Vă rog să ne spuneți mai exact cum vedeți Dvs. acest lucru?

Moldova nu este doar o mică țară în interiorul Europei, este de o importanță strategică ceea ce se întâmplă în Ucraina și aici. Trebuie să fie în interesul tuturor statelor membre ale UE să urmărească situația mai atent, cred că putem să ne ajutăm reciproc aici.

Cu toții cunoaștem că una dintre valorile Uniunii Europene este democrația. Având în vedere că democrația prevede pluralismul de opinii, care ar putea fi locul opoziției politice în procesul decizional, inclusiv dacă ne referim la Parlamentul Republicii Moldova?

Într-o democrație, opoziția este importantă ca și guvernare. Dacă ai opoziția slabă sau ea în general lipsește, nu este bine deloc pentru democrație. Este foarte important când opoziția poate funcționa în mod constant. După cum am spus anterior, consolidarea sistemului de partide trebuie să fie un beneficiu pentru țară, trebuie să fie mai multe partide longevive. Eu am venit din Suedia unde avem partide care funcționează sute de ani. Cred că această poate fi o posibilitatea de a întări democrație, să fie mai multe partide puternice, care vor rezista un timp îndelungat, bazate pe ideologie, care să nu depind doar de lideri individuali, partidele pe care alegătorii pot conta.

Cum autoritățile din Suedia asigură organizarea transparentă și corectă a alegerilor? Ce practici poate prelua Republica Moldova de la Suedia în desfășurarea procesului electoral?

Suedia are încă mult de învățat, nu suntem perfecți. Putem să învățăm reciproc cum trebuie să fie sistemul electoral. Cred că Moldova este deja pe calea cea bună, aveți alegeri transparente și bine organizate. Însă există întotdeauna loc pentru îmbunătățiri, în special pe baza recomandărilor ODIHR.

Anul trecut Suedia a oferit Republicii Moldova 120 de mii de euro pentru a contracara dezinformarea legată de alegeri. În opinia Dvs., acest ajutor a fost vizibil? Ce acțiuni de sprijin se planifică în acest an?

Transparența pentru Suedia este crucială, la fel ca și monitorizarea banilor. Eu cred că autoritățile suedeze monitorizează atent utilizarea fondurilor. Altfel nu cred că Suedia ar fi continuat să ofere pachete de sprijin pentru Moldova, cum ar fi suportul din acest an în domeniul militar, compensații la energie și abilitarea capacităților instituționale. Cred că autoritățile suedeze controlează bine acest proces.

Autoare: Milena Macarciuc, IPN

#Björn Söder #Bruxelles #Moldova

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.