Embargo-urile Federației Ruse aplicate vinurilor moldovenești în 2006 și 2013 au dus la scăderea semnificativă a exporturilor și la falimentarea parțială a ramurii. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului, embargoul impus de Federația Rusă în 2006 asupra vinurilor moldovenești a avut un impact devastator asupra sectorului vinicol al Republicii Moldova.

„În anul 2006 exportul a scăzut cu 63% față de 2005. Pierderile erau între 300 și 500 de milioane de dolari. Din 2008 până în 2013 vinificatorii din Republica Moldova au încercat să revină pe piața din Federația Rusă. Rusia a expediat misiuni care verificau calitatea vinurilor și pas cu pas companiile noastre reintrau pe piața din Rusia, dar este adevărat că acest acces era selectiv”, a spus Andrian Digolean.

Secretarul de stat a subliniat faptul că, încă din 2006, embargoul a demonstrat necesitatea diversificării piețelor de desfacere pentru vinurile moldovenești.

„Pentru orice business cel mai important este să ai reguli clare de joc. Atât timp cât nu există predictibilitate, nu poți face afaceri. În acea perioadă multe companii au falimentat, estimativ în jur de 25%”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Al doilea embargo asupra vinurilor moldovenești a fost impus de Federația Rusă în anul 2013, cu puțin timp înainte de parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În aceste condiții, UE a oferit un sprijin semnificativ sectorului vinicol moldovenesc.

„La 1 ianuarie 2014 Bruxelles-ul a liberalizat total exportul de vinuri moldovenești pe piața din UE. Dar sectorul vitivinicol și-a făcut primele lecții încă în 201313 sectorul, producătorii s-au convins că doar activând pot reuși sub un singur brand de țară. Atunci a fost creat Oficiul Național al Viei și Vinului cu brand-ul național de țară Vinul Moldovei”, a precizat Andrian Digolean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#Andrian Digolean #embargou #Federatia Rusa #vinuri moldovenesti

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.