Cererea pe piața imobiliară este mai mare decât oferta cu 30%. În ultimii ani, stocul de apartamente disponibil pentru vânzare este limitat, iar aceste motive generează creșterea prețurilor.

Agentul imobiliar Victor Cernomorcenco, a precizat pentru IPN că deși există cerere, de la începutul anului au scăzut vânzările. Pentru 60% din apartamentele vândute în 2025 s-au contractat credite imobiliare, în comparație cu 35% din ultimii 7-8 ani.

În capitală și suburbii se construiește mai mult decât în anii precedenți, notează agentul imobiliar. În 2024-2025, vor fi eliberate autorizații pentru aproximativ 13.000 de apartamente, pe când în 2022-2023 și 2023-2024 s-au dat în exploatare circa 10.500 de locuințe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai căutate apartamente sunt care costă până la 100.000 de euro. Această cerere este valabilă atât pentru apartamentele în blocurile noi, cât și cele blocurile secundare.

Investitorii și persoanele care vor să-și îmbunătățească condițiile de trai investesc masiv în blocurile aflate la etapa de construcție, a precizat Victor Cernomorcenco. Potrivit lui, și cetățenii care lucrează peste hotare optează pentru apartamente în blocuri aflate în construcție, pentru posibilitatea de a achita în rate până la darea în exploatare a imobilului.

În medie, diferența de preț între faza de construcție și după darea în exploatare este de aproximativ 200-300 de euro pentru un metru pătrat. Prețul mediu la apartamente în prima jumătate a anului 2024 a ajuns la 1370 de euro pentru un metru pătrat, iar după ieftinirea creditelor ipotecare din vară și lansarea programului Prima Casă Plus, prețul mediu a crescut până la 1540 de euro, a precizat Victor Cernomorcenco.

Cu toate că în anul 2025 scade numărul de vânzări, prețurile la apartamente continuă să crească din inerție, iar prețul mediu a depășit cifra de 1650 de euro pentru un metru pătrat.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.