O inițiativă legislativă propusă de Ministerul Sănătății din Spania, care prevede noi reguli de reglementare a pliculețelor cu nicotină și, de fapt, duce la imposibilitatea de a plasa produsul pe piață, a declanșat un val de critici în Uniunea Europeană. Șase state membre UE, Guvernul Suedez și Comisia Europeană au expediat scrisori către autoritățile spaniole, avertizând că proiectul de lege este o încălcare a principiului fundamental al pieței unice: libera circulație a mărfurilor, scrie infotag.md.

Potrivit presei europene, proiectul a fost propus sub forma unui decret regal și vizează înăsprirea reglementărilor asupra produselor din tutun de generație nouă, cum ar fi țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și pliculețele cu nicotină. Una dintre cele mai controversate prevederi este limitarea conținutului de nicotină la 0,99 mg per pliculeț, un prag considerat de facto interdicția totală pentru produsele existente pe piața europeană, unde concentrațiile sunt de obicei mult mai mari (de exemplu, România permite până la 20 mg/pliculeț).

Suedia a trimis Comisiei Europene o opinie detaliată oficială, argumentând că proiectul de lege al Spaniei încalcă regulile pieței interne a UE și reprezintă o barieră comercială nejustificată. Suedia are cea mai scăzută rată a fumatului din UE, puțin peste 5%, comparativ cu o medie de aproximativ 22% la nivelul Uniunii Europene. Acest rezultat este atribuit în mare parte utilizării pe scară largă a snusului și, mai recent, a pliculețelor cu nicotină.

De asemenea, Suedia consideră că inițiativa Spaniei afectează direct exporturile sale și atacă un produs pe care îl consideră o alternativă mai sigură pentru fumatul tradițional. Pliculețele cu nicotină sunt populare în Suedia și joacă un rol important în politica națională de reducere a fumatului.

„Vrem să transmitem un semnal clar celorlalte state membre ale UE că vom apăra drepturile suedezilor care folosesc snus”, a declarat Benjamin Dousa, ministrul suedez al Comerțului.

Și Italia avertizează că măsura Spaniei creează bariere comerciale nejustificate și contravine principiului recunoașterii reciproce a mărfurilor. Autoritățile din această țară consideră că produsele care circulă legal în mai multe state membre ale UE nu pot fi interzise arbitrar într-un alt stat, fără dovezi clare privind riscurile pentru sănătate. Iar România subliniază că Spania nu a evaluat măsurile mai puțin restrictive, cum ar fi interzicerea vânzării către minori, o soluție aplicată în România din 2024. În opinia guvernului român, în absența unei evaluări riguroase, este dificil de demonstrat că măsurile propuse sunt într-adevăr proporționale cu obiectivul urmărit. Cehia atrage atenția asupra faptului că pliculețele cu nicotină nu conțin tutun, nu ard, nu produc fum și nici gudron, fiind concepute ca alternative mai sigure pentru fumători. Grecia, la rândul său, contestă prevederile privind etichetarea acestor produse, care ar putea afecta producătorii din alte țări și piața comună.

În dezbatere a intervenit și Comisia Europeană, care a criticat ambiguitățile din textul proiectului spaniol. Termeni precum „țigară electronică de unică folosință” și „produse conexe” sunt, în opinia Comisiei, prea vagi și mai extinse decât prevederile legislative comunitare. Astfel de ambiguități ar putea afecta aplicarea corectă a legii și ar putea pune în pericol libera circulație a bunurilor. Totodată, Comisia a cerut clarificări privind definirea nicotinei, avertizând că publicul ar putea fi indus în eroare în privința reglementării diverselor forme ale acesteia.

Decretul regal a fost criticat și de Comisia Națională a Piețelor și Concurenței (CNMC) din Spania. CNMC a precizat că, deși urmărește să abordeze problemele de sănătate publică, acesta afectează grav concurența pe piața produselor din tutun. Comisia avertizează că proiectul nu este în conformitate cu reglementările UE, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru întreprinderi. În schimb, recomandă consolidarea campaniilor de informare publică și interzicerea vânzării produselor din tutun către minori, subliniind că măsurile de reglementare ar trebui să respecte principiile unei reglementări corecte și să fie adoptate prin legi, nu prin decrete regale.

Un proiect de lege similar cu cel al Spaniei a fost înregistrat recent și în Republica Moldova, vizând interzicerea pliculețelor cu nicotină. Inițiativa a fost criticată de experți, deoarece se distanțează de modelul de reglementare adoptat în majoritatea țărilor UE.

#interzicere #pliculete cu nicotina #Spania

Meta Platforms pregătește cele mai ample schimbări de până acum pentru utilizatorii adolescenți ai platformelor sale, în urma acordului încheiat cu autoritățile americane în procesul privind dependența tinerilor de rețelele sociale. În cadrul înțelegerii, compania ar putea face plăți de până la 17 miliarde de dolari și va trebui să introducă reguli mai stricte pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit Observatornews.ro.

Acordul, încheiat pe 26 august cu peste 40 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii, obligă Meta să aducă o serie de modificări aplicațiilor sale și să implementeze sisteme mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor.

„Este cea mai mare sumă plătită vreodată într-un caz de acest tip”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care a condus procesul.

Meta, care a obţinut venituri de 201 miliarde de dolari în anul 2025, va trebui să modifice semnificativ modul în care adolescenţii folosesc platformele sale.

Limită de două ore pe zi şi blocarea aplicaţiilor în timpul nopţii

Printre cele mai importante schimbări se află introducerea implicită a unei limite de două ore pe zi pentru utilizarea aplicaţiilor Meta de către adolescenţi. Platformele vor fi blocate pentru aceştia între miezul nopţii şi ora 6:00, iar notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de şcoală.

Totodată, numărul de aprecieri va fi ascuns, filtrele cosmetice vor fi dezactivate, iar adolescenţii vor putea controla redarea automată a videoclipurilor. Aceştia vor putea opta pentru un flux de conţinut care nu este controlat de algoritm, potrivit sursei citate.

Meta intenţionează să introducă multe dintre aceste măsuri de protecţie în următoarele şase luni. Mai dificilă va fi implementarea noilor sisteme de verificare a vârstei, pentru care compania estimează că va avea nevoie de până la un an.

Meta încearcă să-i identifice pe copiii care mint în privinţa vârstei

Una dintre principalele probleme este identificarea utilizatorilor sub 13 ani şi a adolescenţilor care declară o vârstă falsă. Meta dezvoltă un nou model de predicţie care va analiza informaţii precum persoanele cu care un utilizator este conectat, conturile pe care le urmăreşte, cine îl urmăreşte şi inclusiv mesajele de ”La mulţi ani” primite.

Compania încearcă astfel să stabilească dacă un utilizator are sub 13 ani sau se încadrează în categoria 13-17 ani.

Verificarea vârstei este însă dificilă, în special în absenţa recunoaşterii faciale, tehnologie pe care Meta nu o utilizează în acest scop. Problema a provocat inclusiv dispute între Meta şi proprietarii magazinelor de aplicaţii Apple şi Google privind cine ar trebui să fie responsabil pentru verificarea vârstei.

Meta lucrează deja la tehnologii similare în Australia, unde legislaţia interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, însă adolescenţii au găsit metode de a ocoli restricţiile.

Meta cere TikTok şi YouTube să introducă restricţii similare

După ani în care a respins acuzaţiile potrivit cărora produsele sale ar avea efecte negative asupra copiilor, Meta încearcă acum să se poziţioneze în fruntea schimbărilor privind protecţia minorilor şi le cere rivalilor să adopte măsuri similare.

Din acordul total de 17 miliarde de dolari, 5,3 miliarde de dolari vor fi plătite de Meta numai dacă TikTok şi YouTube acceptă să achite aceeaşi sumă şi introduc implicit limite de utilizare de o oră pe zi. Meta s-a angajat să adopte la rândul său această limită dacă rivalii procedează astfel.

TikTok şi YouTube nu au răspuns solicitării Meta şi nici cererilor de comentarii ale CNBC. Acordul este însă mult sub cele 200 de miliarde de dolari solicitate iniţial de procurorii generali ai statelor.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, care nu a participat la acord şi continuă separat procesul împotriva Meta, critică faptul că unele dintre angajamentele companiei sunt valabile doar cinci ani, iar altele zece ani.

„Protecţia copiilor nu este un obiectiv temporar, pe termen scurt. Aceste schimbări trebuie să fie permanente”, a declarat Uthmeier.

Adolescenţii aduc sub 1% din veniturile Meta, dar sunt importanţi pe termen lung

Meta susţine că adolescenţii generează mai puţin de 1% din veniturile companiei, iar datele eMarketer arată că aceştia petrec mai puţin timp pe Instagram şi Facebook decât pe TikTok şi YouTube.

Noile restricţii ar putea însă determina o parte dintre adolescenţi să migreze către platforme cu mai puţine limitări, afectând capacitatea Meta de a-i păstra ca utilizatori atunci când devin adulţi, categorie mult mai valoroasă din perspectiva veniturilor din publicitate.

„Copiii sunt extrem de valoroşi pentru Meta”, a declarat Kelly Stonelake, fost director al companiei şi în prezent activistă pentru siguranţa copiilor.

Potrivit acesteia, limitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să menţină tinerii implicaţi ar putea afecta semnificativ strategia actuală a Meta.