UPDATE SA „Termoelectrica” a revenit cu o reacție pentru presă.

În procesul de achiziționare a bunurilor/serviciilor/lucrărilor, entitatea contractantă ,,TERMOELECTRICA” S.A. aplică prevederile Legii nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Toate procedurile de achiziții sectoriale inițiate de Companie se desfășoară într-un mod echitabil și sunt publicate de către ,,TERMOELECTRICA” S.A pe platforma digitală achiziții.md, cu asigurarea transparenţei procedurilor de achiziție și respectarea criteriilor de imparţialitate și nediscriminare în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici.
Entitatea contractantă „TERMOELECTRICA” S.A. adjudecă contractele de achiziţii sectoriale ale operatorilor economici conform procedurilor de achiziție publică prevăzute de Legea sus-menționată. Respectiv, în perioada anilor 2023–2025, „TurboEnergy Power” SRL a fost desemnat câștigător de către entitatea contractantă „TERMOELECTRICA” S.A. la mai multe proceduri de achiziții sectoriale.

Pe parcursul procedurii, decizia de adjudecare a contractului a trecut prin două contestații înregistrate la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, unde au fost analizate și clarificate neclaritățile la care se fac referință.

Sistemele de excitație din dotarea tehnologică a Turbogeneratoarelor din cadrul CET Sursa 1, sunt elemente practic unicale pe teritoriul Republicii Moldova (se utilizează doar la Centrale cu Generatoare Electrice) care se înlocuiesc la 10-15 ani. Acestea reprezintă un utilaj cu componente care nu se găsesc în regim liber de cumpărare, sunt componente specifice care se proiectează și se dimensionează în funcție de caracteristicile generatorului la care se instalează și cerințele tehnice ale Sistemului Electroenergetic. Precum cunoașteți, piața Republicii Moldova nu este foarte dezvoltată la acest aspect, dar nici producători locali care să producă componente de acest gen nu există, de aceea posibilitățile de comparare a prețurilor pe tipuri de componente nu este posibilă.
Reiterăm, oferta adjudecată a trecut prin două contestații înregistrate la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, unde au fost analizate inclusiv și garanțiile. Mai mult decît atât, Caietul de sarcini și Contractul semnat conțin clauze clare cu privire la termenii și condițiile de garanție la executarea acestor lucrări. Aceste obligațiuni au fost asumate de Contractant de la etapa de ofertare până la etapa de punere în funcțiune, inclusiv și perioada de operare funcțională sistemelor de excitație.
Ofertantul ,,TurboEnergy Power” a participat la procedura respectivă de achiziție cu echipament pentru sistemele de excitație de tip ,,Ovațion” producător EMERSON. În cadrul procedurii, au fost prezentate toate actele de referință cu privire la parteneriatul (subcontractor) dintre ofertant și producătorul echipamentelor ,,EMERSON PROCESS MANAGEMENT ROMANIA” SRL.
„TERMOELECTRICA” S.A. respinge categoric orice acuzație de intimidare sau sancționare a angajaților care semnalează nereguli, or, acestea fac partea din categoria speculațiilor și falsurilor. În cadrul întreprinderii nu a fost efectuată nicio anchetă de serviciu pe subiectul procedurii date de achiziție și niciun angajat nu a fost sancționat disciplinar la acest subiect.

Mai mult decât atât, în entitate se încurajează un climat de transparență și integritate, iar orice sesizare, dacă ea parvine, este analizată în mod obiectiv.

Echipamentele actuale al sistemelor de excitare de tip UNITROL-5000 (producător ABB), instalate la Turbogeneratoarele nr.1, nr. 2 și nr. 3 din cadrul CET Sursa 1 sunt puse în funcțiune din anii 2001-2002. Durata de exploatare normată pentru asemenea utilaj constituie 10-15 ani, astfel până la ziua de azi sistemele actuale au o durată efectivă de peste 20 ani. Anterior, în perioada anilor 2016-2017, au fost înregistrate erori în funcționare pentru careva componente parte. Având posibilități de deservire, în acea perioadă s-a intervenit prin schimbarea de componente fiind înlăturate observațiile. Este de menționat faptul că din anul 2022, producătorul a sistat fabricarea de piese și componente de rezervă pentru astfel de sisteme, fiind catalogate ca învechite.

De facto, în Caietul de sarcini p.8.3, se stipulează: „În oferte pot fi indicați și alți producători de echipament similar, în cazul dat trebuie să fie prezentate executarea de lucrări similare”. Astfel, în cadrul procedurii de achiziție, contractul a fost adjudecat către ,,TurboEnergy Power” , deoarece oferta financiară a fost cea mai mică comparativ cu celelalte două oferte. Ofertele în primă etapă au fost evaluate prin prisma corespunderii conform destinației și cerințelor tehnologice a sistemelor de excitație, cât și componentele tehnice din dotare. În acest scop, pentru a confirma cerințele tehnologice de funcționare a sistemului de excitare propus, un grup de specialiști din cadrul întreprinderii, au efectuat o vizită de studiu la CTE Rovinari, România (parte componentă a Complexului Energetic Oltenia din România) unde au făcut cunoștință cu astfel de sisteme de excitare, care au fost puse în funcțiune în anul 2021. Evident este faptul că sistemul de excitație adjudecat este dotat cu componente care diferă de celelalte tipuri de sisteme de excitare ofertate, deoarece este un alt producător cu un alt tip de produs. Oferta financiară a companiei „TurboEnergy Power” pentru fiecare sistem al Turbogeneratoarelor nr.1, nr.2 și nr.3, a fost cea mai mică.

Știrea inițială Sistemul energetic al Republicii Moldova ar fi fost prejudiciat de un management defectuos și licitații trucate. O astfel de situație este semnalată la compania „Termoelectrica” S.A., cea mai mare întreprindere publică de termoficare din Republica Moldova, ce oferă servicii pentru jumătate de milion de locuitori din Chișinău, transmite Nordnews.md.

Sursele NordNews din cadrul companiei afirmă că una dintre firmele participante la licitație recentă, „TurboEnergy Power” SRL, ar fi fost favorizată în cadrul unor proceduri de achiziții în valoare de milioane de lei. Oferta câștigătoare ar include echipamente supraevaluate, proveniență incertă și lipsa garanțiilor.

UNITROL 5000 și CET Sursa I: Trei oferte, una contestată

În centrul unei licitații, organizate în perioada 2024–2025, se află sisteme esențiale pentru funcționarea generatoarelor principale de la Centrala Electro-Termică (CET) Sursa I – unități, instalate în anul 2002, cunoscute sub numele de UNITROL 5000. Aceste echipamente reglează automat tensiunea și frecvența energiei produse. O simplă defecțiune aici poate opri toată centrala, lăsând zeci de mii de oameni fără căldură și electricitate.

Surse din cadrul „Termoelectrica” S.A. afirmă că întreprinderea „TurboEnergy Power” ar fi fost favorizată în cadrul respectivei licitații, a cărei valoare totală estimată a fost de 26,5 milioane de lei. La această procedură de achiziție au participat trei companii: TurboEnergy Power – 22.796.435 lei; ABS SRL – 25.500.000 lei; Horus SRL – 25.978.558 lei.

Potrivit sursei citate, după desemnarea companiei „TurboEnergy Power” drept câștigătoare în cadrul licitației, firma „ABS SRL” a depus două contestații la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), însă ambele au fost respinse.

Într-una din contestații, reprezentanții „ABS” susțin că oferta declarată câștigătoare, deși a avut cel mai mic preț, ar fi fost incompletă. Într-o analiză tehnico-comercială, compania a semnalat lipsa unor echipamente esențiale, specificații incomplete și diferențe de preț considerate nejustificate. Printre ele se numără: SMTS-RT-6000 – un bloc pentru verificarea sistemului de excitație în timpul mentenanței, solicitat în două exemplare; două notebook-uri necesare pentru programarea și monitorizarea echipamentelor – „TurboEnergy Power” ar fi oferit doar unul; echipamente de ventilare și răcire, indispensabile pentru funcționarea corectă a sistemului, neincluse în ofertă.

Un alt exemplu este al automatului de stingere a câmpului magnetic, cerut pentru unul dintre turbogeneratoare. „ABS” SRL l-a ofertat la un preț de 440 de mii de lei, „Horus” SRL a propus echipamentul cu prețul de 1,78 de milioane de lei, iar „TurboEnergyPower” SRL nu l-ar fi introdus în deviz. Ulterior, din devizul ajuns pe poșta redacției NordNews, „TurboEnergyPower” l-ar fi adăugat în listă cu prețul de peste 1 milion de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întregul material îl puteți citi AICI.

#contracte #termoelectrica #Turboenergy Power

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.