Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a oferi Republicii Moldova un avans semnificativ pe calea integrării europene, chiar înaintea Ucrainei, potrivit unor surse diplomatice ale Politico. Măsura ar urma să fie discutată la începutul lunii septembrie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor europene din statele membre.

Scenariul avut în vedere prevede deschiderea primului „cluster de negociere” pentru Moldova, un pas esențial în procedura de aderare la blocul comunitar. Decizia ar reprezenta o premieră, având în vedere că până acum dosarele Moldovei și Ucrainei au avansat în paralel.

Sursa citată scrie că un astfel de demers ar oferi un sprijin electoral important președintei Maia Sandu, al cărei partid promovează ferm integrarea europeană înaintea alegerilor parlamentare programate pentru sfârșitul lunii septembrie. În același timp, ar contracara influența Rusiei, acuzată că încearcă să orienteze votul în favoarea forțelor pro-Moscova.

Susținătorii inițiativei consideră că accelerarea parcursului european al Moldovei ar transmite un semnal puternic Moscovei. Siegfried Mureșan, europarlamentar român și președinte al Comitetului de Asociere UE–Moldova, a subliniat că acest pas ar demonta narativul rusesc potrivit căruia nu există progrese reale în procesul de aderare.

Totuși, lăsarea Ucrainei în urmă ar putea provoca nemulțumire la Kiev, unde aderarea la UE este percepută ca o prioritate strategică, mai ales în contextul războiului în desfășurare. Un diplomat ucrainean a avertizat că ar fi o greșeală să se transmită un semnal negativ în această etapă, când perspectivele de pace sunt discutate la nivel internațional.

Potrivit Comisiei Europene, atât Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit toate condițiile tehnice pentru deschiderea primului cluster de negociere. În cazul Ucrainei, însă, procesul este blocat de Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orbán, se opune intrării acesteia în blocul comunitar.

Astfel, deși Moldova ar putea obține consensul celor 27 de state membre la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina nu se poate aștepta la aceeași susținere unanimă. Situația pune în dificultate țările favorabile extinderii, precum Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Diplomați europeni analizează modalități alternative de a apropia Ucraina de spațiul comunitar, inclusiv prin integrarea în programe precum Horizon Europe și Erasmus. Aceasta ar oferi beneficii concrete, chiar în absența unui progres formal în negocierile de aderare.

Factorii de decizie subliniază că situația poate evolua rapid, în funcție de rezultatele discuțiilor internaționale, inclusiv ale întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programată în Alaska. O eventuală înțelegere politică ar putea duce la ridicarea blocajului ungar asupra candidaturii Ucrainei.

Pe de altă parte, o parte dintre oficiali consideră că menținerea sincronizării celor două candidaturi ar fi esențială pentru moralul Ucrainei și ar crește șansele obținerii unui acord global favorabil în contextul negocierilor de pace. În acest moment, decizia finală privind avansarea Moldovei înaintea Ucrainei rămâne deschisă și dependentă de evoluțiile geopolitice din următoarele săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #UE

Cetățenii Bulgariei sunt chemați din nou la urne duminică pentru a-și alege președintele, într-un scrutin decisiv între președinta interimară Iliana Iotova și fostul premier interimar Andrei Gurov, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor în primul tur, informează adevărul.ro.

Secții de votare s-au deschis la ora 7.00.

Cetăţenii bulgari au început să voteze duminică în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, o cursă extrem de strânsă în care se vor confrunta doi candidaţi cu viziuni diferite asupra războiului din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor sporite legate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, relatează AFP.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT).

Iliana Yotova și fostul premier interimar Andrei Gurov se confruntă în turul decisiv, după ce prezența la vot în primul tur a fost de doar 22,5%, cel mai scăzut nivel din istoria postcomunistă a țării.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Iliana Iotova, alături de vicepreședintele său de candidatură, Kiril Valchev, a obținut 34,8% din voturi. De cealaltă parte, Andrey Gurov și Georgi Kandev au acumulat 32%, scrie Mediafax.

Primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, a înregistrat o prezență la vot de aproximativ 22,5%, cel mai scăzut nivel consemnat în istoria postcomunistă a Bulgariei. În competiția electorală s-au înscris 27 de candidați.

Conform legislației electorale, un candidat poate câștiga din primul tur dacă obține peste jumătate din voturile valabil exprimate, iar prezența la urne depășește 50% din numărul alegătorilor înscriși pe liste. În caz contrar, primii doi candidați se califică în turul al doilea.

Bulgaria, afectată de instabilitate politică

Alegerile prezidențiale au loc într-un context politic dificil pentru Bulgaria, care a organizat opt scrutine parlamentare începând din aprilie 2021, dintre care șapte au fost anticipate.

Crizele politice repetate au fost provocate de dificultățile partidelor de a forma majorități parlamentare și de a susține guverne stabile. Neînțelegerile privind formulele de coaliție au dus la eșecul mai multor negocieri politice, fiind necesară formarea unor cabinete interimare și organizarea unor noi alegeri.

La cele mai recente alegeri parlamentare, desfășurate în aprilie, formațiunea Bulgaria Progresistă, condusă de fostul președinte Rumen Radev, a obținut 131 dintre cele 240 de mandate ale Adunării Naționale, asigurându-și majoritatea absolută.

Iliana Iotova, care a ocupat funcția de vicepreședintă a Bulgariei în timpul mandatului lui Rumen Radev, a preluat funcția de șef al statului după demisia acestuia, în ianuarie. Susținută de partidul Bulgaria Progresistă, Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial complet.

Dacă va câștiga alegerile, aceasta va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. Printre atribuțiile șefului statului se numără reprezentarea țării, exercitarea funcției de comandant suprem al forțelor armate și dreptul de veto asupra actelor legislative.

Contracandidatul său, Andrei Gurov, este economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei. Acesta a ocupat funcția de prim-ministru interimar înaintea alegerilor parlamentare din aprilie și beneficiază de sprijinul partidelor de opoziție.

Politica externă, una dintre temele campaniei

Campania electorală a fost marcată și de dezbateri privind orientarea politicii externe a Bulgariei, în special relațiile cu Rusia, Ucraina și aliații occidentali.

Secțiile de votare se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 20:00.