Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Moldova ar putea primi un impuls major în procesul de aderare la UE înaintea Ucrainei

15 Aug. 2025, 18:15
 // Categoria: Opinii // Autor: 
15 Aug. 2025, 18:15 // Opinii // 

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a oferi Republicii Moldova un avans semnificativ pe calea integrării europene, chiar înaintea Ucrainei, potrivit unor surse diplomatice ale Politico. Măsura ar urma să fie discutată la începutul lunii septembrie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor europene din statele membre.

Scenariul avut în vedere prevede deschiderea primului „cluster de negociere” pentru Moldova, un pas esențial în procedura de aderare la blocul comunitar. Decizia ar reprezenta o premieră, având în vedere că până acum dosarele Moldovei și Ucrainei au avansat în paralel.

Sursa citată scrie că un astfel de demers ar oferi un sprijin electoral important președintei Maia Sandu, al cărei partid promovează ferm integrarea europeană înaintea alegerilor parlamentare programate pentru sfârșitul lunii septembrie. În același timp, ar contracara influența Rusiei, acuzată că încearcă să orienteze votul în favoarea forțelor pro-Moscova.

Susținătorii inițiativei consideră că accelerarea parcursului european al Moldovei ar transmite un semnal puternic Moscovei. Siegfried Mureșan, europarlamentar român și președinte al Comitetului de Asociere UE–Moldova, a subliniat că acest pas ar demonta narativul rusesc potrivit căruia nu există progrese reale în procesul de aderare.

Totuși, lăsarea Ucrainei în urmă ar putea provoca nemulțumire la Kiev, unde aderarea la UE este percepută ca o prioritate strategică, mai ales în contextul războiului în desfășurare. Un diplomat ucrainean a avertizat că ar fi o greșeală să se transmită un semnal negativ în această etapă, când perspectivele de pace sunt discutate la nivel internațional.

Potrivit Comisiei Europene, atât Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit toate condițiile tehnice pentru deschiderea primului cluster de negociere. În cazul Ucrainei, însă, procesul este blocat de Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orbán, se opune intrării acesteia în blocul comunitar.

Astfel, deși Moldova ar putea obține consensul celor 27 de state membre la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina nu se poate aștepta la aceeași susținere unanimă. Situația pune în dificultate țările favorabile extinderii, precum Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Diplomați europeni analizează modalități alternative de a apropia Ucraina de spațiul comunitar, inclusiv prin integrarea în programe precum Horizon Europe și Erasmus. Aceasta ar oferi beneficii concrete, chiar în absența unui progres formal în negocierile de aderare.

Factorii de decizie subliniază că situația poate evolua rapid, în funcție de rezultatele discuțiilor internaționale, inclusiv ale întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programată în Alaska. O eventuală înțelegere politică ar putea duce la ridicarea blocajului ungar asupra candidaturii Ucrainei.

Pe de altă parte, o parte dintre oficiali consideră că menținerea sincronizării celor două candidaturi ar fi esențială pentru moralul Ucrainei și ar crește șansele obținerii unui acord global favorabil în contextul negocierilor de pace. În acest moment, decizia finală privind avansarea Moldovei înaintea Ucrainei rămâne deschisă și dependentă de evoluțiile geopolitice din următoarele săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!