Președintele Camerunului, Paul Biya, în vârstă de 92 de ani, și-a anunțat în luna iulie intenția de a candida pentru un al optulea mandat, afirmând că răspunde „numeroaselor și insistentelor solicitări” de a rămâne la conducere. Declarația sa a venit într-un context electoral tensionat, marcat de apeluri publice fără precedent ca liderul, aflat la putere de peste patru decenii, să se retragă din viața politică, scrie Reuters.
Primul care a cerut deschis acest lucru a fost arhiepiscopul catolic Samuel Kleda, care a declarat, într-un interviu acordat postului francez de radio, că „nu este realist” ca Biya să continue să conducă țara. Ulterior, doi membri ai cabinetului prezidențial din nordul Camerunului, o regiune cu un electorat numeros, au demisionat, contestând capacitatea liderului de a-și exercita atribuțiile.
Situația a căpătat o turnură neașteptată când însăși fiica președintelui, Brenda Biya, în vârstă de 27 de ani, a publicat pe TikTok un mesaj în care afirma că tatăl ei „a făcut prea multă lume să sufere” și îi îndemna pe camerunezi să-l înlăture prin vot. Deși ulterior a revenit asupra declarației, mesajul a continuat să circule pe rețelele de socializare, devenind un simbol al disidenței față de regim.
Cu toate criticile, Paul Biya rămâne favorit la scrutinul din 12 octombrie 2025, într-o țară bogată în cacao și petrol, dar confruntată cu dificultăți economice și de securitate. Analiștii explică longevitatea sa politică printr-un sistem de patronaj bine consolidat, instituții electorale slabe, o armată loială și o opoziție fragmentată.
„Președintele a reușit să impună loialitatea față de el și față de sistem. Foarte puțini din cercul puterii sunt dispuși să i se opună deschis”, a declarat Arrey Ntui, analist principal la organizația International Crisis Group. El a adăugat că „în privința președintelui, nu mai există gândire independentă – doar o narațiune unică: el poate candida și o va face.”
Ajuns la putere în 1982, după demisia mentorului său Ahmadou Ahidjo, Biya a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat în 1984 și a câștigat primele alegeri multipartide în 1992, cu doar trei puncte procentuale peste contracandidat. În 2008, a modificat Constituția pentru a elimina limita de două mandate, iar ulterior a câștigat alegerile din 2011 și 2018, pe fondul acuzațiilor de fraudă și intimidare a opoziției.
Starea de sănătate a lui Biya, un subiect frecvent de speculații, ar putea reprezenta principalul obstacol al campaniei sale. În ultimii ani, absențele îndelungate din spațiul public au alimentat îngrijorările, însă guvernul a calificat aceste discuții drept „fantezii”, interzicând chiar dezbaterile pe această temă.
Pe lângă incertitudinile privind sănătatea liderului, Camerunul se confruntă zilnic cu probleme cronice de infrastructură și servicii publice – de la drumuri degradate și pene de curent, până la lipsa apei potabile și a unei gestionări eficiente a deșeurilor.
Alegerile din acest an sunt, de asemenea, marcate de controverse privind corectitudinea procesului electoral. Candidatura principalului rival al lui Biya din 2018, Maurice Kamto, a fost respinsă de o instanță în luna iulie, decizie care, potrivit Human Rights Watch, „ridică semne serioase de întrebare privind credibilitatea scrutinului”. Kamto, care a contestat rezultatul alegerilor din 2018, a fost arestat în 2019 după ce a condus proteste reprimate violent. El a fost ulterior eliberat, însă numeroși opozanți rămân sub amenințarea anchetelor și a arestărilor. „În Camerun, oamenii se tem să vorbească – chiar și într-un taxi nu știi cine te ascultă”, a spus cercetătorul Raoul Sumo Tayo, subliniind climatul de teamă care menține regimul la putere.
