La Summitul Global al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) din Spania, primarul orașului Leova si președintele partidului „Liga Orașelor și Comunităților” (LOC), Alexandru Bujorean, a avut o serie de întâlniri pentru a conveni asupra cooperării în vederea atragerii de investiții în infrastructura Republicii Moldova.

„În toată Moldova există probleme grave cu drumurile. Iar orașul meu natal, Leova, nu face excepție. Am încercat să rezolvăm problema cu resursele noastre, dar nu este posibil. Comunele și orașele din țara noastră nu au fonduri necesare. Aceasta este problema numărul unu. De aceea, împreună cu primarii a zeci de orașe și comune din Moldova, ne-am unit într-un partid pentru a căuta posibilități de finanțare străină, granturi și credite”, a declarat Alexandru Bujorean.

Potrivit primarului Leova, experiența unor primari din țările UE și influența lor pot ajuta foarte mult regiunile moldovenești în soluționarea problemelor de infrastructură.

„Creăm un program unic pentru reparația drumurilor din Republica Moldova. Discuțiile sunt în plină desfășurare. Datorită acestui program, vom putea atrage contractori europeni pentru construirea drumurilor din Moldova cu bani europeni. Cred că municipalitățile din Moldova pot deveni debitori de încredere și pot obține credite și granturi avantajoase din Europa”, a declarat Bujorean la forumul din Spania.

Primarul a precizat că, pentru atragerea fondurilor în infrastructura localităților, „sunt necesare garanții de stat, sprijin în parlament, modificarea legislației și a bugetului țării, ceea ce este realist”.

„Investițiile în infrastructură înseamnă noi locuri de muncă, iar noi avem nevoie de stimulente pentru a readuce tinerii în țară! Cred că Chișinăul ne va sprijini”, a afirmat liderul partidului LOC în cadrul conferinței.

În opinia primarului Leova, noile abordări privind dezvoltarea infrastructurii trebuie să includă democrația directă și o guvernare mai transparentă a bugetelor municipale.

„Să-i lăsăm pe oameni să decidă singuri pe ce străzi trebuie reabilitate drumurile în primul rând. Adesea, ei știu mai bine decât autoritățile. Oare nu tot cetățenii plătesc aceste drumuri, dar și întreaga infrastructură din impozitele lor? De aceea, vreau să propun pentru Leova și pentru colegii din alte orașe nu doar metode noi de finanțare, ci și noi modalități de a căuta echitatea și consensul social. Atunci când cetățenii votează împreună pentru decizii importante, aceasta este adevărata guvernare deschisă a bugetului comun. Consider că așa este corect și echitabil”, a subliniat Alexandru Bujorean.

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) este un partid politic proeuropean din Republica Moldova, care reunește circa 40 de primari ai localităților din țară, fiind condus de Alexandru Bujorean, ales de două ori primar al orașului Leova.

Discuții privind proiectele cu conducerea Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei

#Bujorean #LOC

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.