Atacurile cibernetice ale Rusiei sau ale unor grupuri ruse s-au concentrat în 2025 asupra Ucrainei şi ţărilor membre ale NATO, potrivit unui raport anual al Microsoft publicat joi.

„Actorii statali ruşi au extins anvergura ţintelor lor anul acesta, pentru a infiltra reţele şi dispozitive în principal în Ucraina şi în statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord”, se arată în Microsoft Digital Defense Report (MDDR).

Potrivit acestui raport, cele zece ţări cele mai vizate de atacurile online ale Rusiei sau de actori privaţi ce îi sunt afiliaţi erau toate membre ale NATO, cu excepţia Ucrainei, relatează Agerpres.

Numărul de atacuri cibernetice atribuite unor actori ruşi a crescut cu 25% într-un an, dezvăluie Microsoft, care nu detaliază numărul total de atacuri.

Ucraina este cea mai vizată

Potrivit unui raport Microsoft, 25% dintre atacurile cibernetice atribuite Rusiei au vizat Ucraina. Ținte frecvente sunt și mici întreprinderi din state aliate Kievului, folosite ca „puncte de acces” către organizații mai mari.

În afara Ucrainei, atacurile ruse sunt axate pe spionaj cibernetic, având ca principale victime guvernele, instituțiile de cercetare și educație, dar și ONG-urile.

Microsoft precizează că grupările ruse „externalizează” tot mai des atacurile, folosind infrastructuri criminale sau de stat. NATO a condamnat în iulie activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri cibernetice #țări membre NATO #Ucraina

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.