Pacea nu poate supraviețui fără integritatea informațională, iar democrațiile nu pot supraviețui fără cei care o protejează – jurnaliști, cetățeni și lideri deopotrivă. Declarația face parte din discursul președintei Maia Sandu susținut la Forumul Păcii de la Paris, ediția 2025. Șefa statului a reiterat poziția Republicii Moldova față de invazia rusă în Ucraina, instrumentele prin care Kremlinul încearcă să inducă frica în moldoveni și cum autoritățile apără procesele democratice.

„Am lucrat pentru a construi un mediu media în care faptele contează, în care jurnaliștii pot lucra fără teamă și în care cetățenii pot avea încredere în informațiile pe care le primesc. Anul trecut, Reporteri Fără Frontiere a clasat Moldova pe locul 31 în lume pentru libertatea presei, o creștere de peste 50 de locuri de când am început această transformare acum 5 ani. Această progresie nu a fost doar despre libertate, ci despre putere și despre securitatea noastră națională. Pentru că atunci când influența malefică a Rusiei s-a intensificat, mass-media noastră independentă, întărită și rezilientă, a devenit prima linie de apărare. La alegerile recente, jurnaliștii de investigație au descoperit ferme de troli, au expus rețele de dezinformare finanțate prin criptomonede, scheme de cumpărare a voturilor și au dezvăluit cum Rusia a încercat să cumpere influență cu bani murdari și minciuni”, a declarat Maia Sandu.

„Spațiul digital rămâne larg nereglementat. Platformele de socializare, odată o promisiune de libertate și transparență, au devenit teatre vaste de manipulare. Regimurile autoritare care suprimă libera exprimare acasă folosesc aceleași platforme pentru a submina democrațiile din străinătate. În timpul alegerilor parlamentare din 2025, rețelele legate de Rusia au folosit Telegram, TikTok, Facebook și Instagram pentru a inunda utilizatorii din Moldova cu știri fabricate, deepfake-uri și propagandă coordonată. Fermele de troli care operau în Moldova au generat zeci de milioane de vizualizări. (…) Un partid politic, aproape inexistent la firul ierbii, a fost propulsat brusc în Parlament printr-o campanie purtată aproape exclusiv pe TikTok”, a continuat șefa statului, cel mai probabil, referindu-se la Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc.

„Experiența Moldovei arată că trebuie să acționăm împreună pentru a restabili integritatea spațiului informațional. Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online. Platformele ar trebui să ofere acces real la date, să dezvăluie cine plătește pentru amplificare și să fie supuse unor audituri independente privind moderarea și publicitatea politică. Trebuie să urmărim banii, ceea ce nu este ușor, dar trebuie făcut. Nicio platformă nu ar trebui să accepte plăți politice sau publicitare de la persoane sau entități sancționate. Libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de roboți. (…) Scutul democratic al Europei trebuie să ofere instrumente concrete pentru a proteja dezbaterea democratică de manipulare și influență ilicită, pentru că apărarea democrației nu poate aștepta următoarea criză. Pentru a apăra democrația, Europa trebuie să acționeze ca una singură – mare, puternică și unită – pentru a rezista puterilor ostile care caută să ne dezbine. Pacea nu poate supraviețui fără integritatea informațională, iar democrațiile nu pot supraviețui fără cei care o protejează – jurnaliști, cetățeni și lideri deopotrivă”, a conchis Maia Sandu, aducând un mesaj de mulțumire: „Moldova este profund recunoscătoare pentru conducerea Franței și sprijinul său constant în a ne ajuta să rezistăm atacurilor hibride rusești și să avansăm pe calea noastră către aderarea la Uniunea Europeană”.

Forumul Păcii, ajuns la cea de-a 8-a ediție, a fost lansat în 2018 la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron și reunește anual lideri de țări și experți din întreaga lume pentru a discuta despre soluții la marile provocări globale – de la pace și securitate, la dezvoltare durabilă și guvernare democratică.

#Maia Sandu #PACE #Paris

Mitingul organizat la Tiraspol este folosit de grupările de afaceri din regiune pentru a-și proteja interesele economice. De această părere este fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, care a declarat pentru IPN că oamenii sunt mobilizați în scopuri ce nu reflectă nevoile reale ale locuitorilor din stânga Nistrului. În opinia sa, autoritățile de la Chișinău trebuie să acționeze mai hotărât pentru soluționarea conflictului transnistrean.

Alexandru Flenchea susține că pe malul stâng există o masă critică de oameni nemulțumiți de abuzuri și de nerespectarea legii, care își doresc reintegrarea.

„Oligarhii locali, care controlează totul în regiune, din nou utilizează oamenii ca să-și protejeze interesele de afaceri”, a declarat directorul organizației Inițiative pentru Pace, menționând că această practică persistă încă din anii ’90.

Fostul vicepremier consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să treacă de la declarații la acțiuni concrete și să abordeze aspectele politice și de securitate ale conflictului. El a subliniat că integrarea economică și socială a regiunii este importantă, dar nu poate înlocui soluționarea politică.

„Nu mai putem amâna rezolvarea politică, trebuie abordate subiectele politice și de securitate”, a spus expertul.

În opinia sa, lipsa de determinare și prioritățile concurente au făcut ca problema reintegrării să fie amânată de mai multe guvernări. Flenchea a atras atenția și asupra numărului redus de angajați ai instituțiilor responsabile de reintegrare, care, potrivit lui, se ridică la aproximativ 15 persoane.

Referindu-se la alegerile pentru funcția de lider al regiunii transnistrene, fostul vicepremier a afirmat că nu le consideră un exercițiu electoral autentic, ci un ritual menit să legitimeze o persoană desemnată anterior să conducă regiunea.

„Nu văd alegeri, să fim serioși”, a spus acesta, susținând că în regiunea transnistreană nu a existat un proces electoral autentic de la începutul anilor ’90.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vineri, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva pretinselor „presiuni” economice exercitate de Chișinău. În ajunul manifestației, mai mulți angajați ai instituțiilor publice, profesori și studenți au reclamat că sunt constrânși să participe, unii fiind amenințați cu sancțiuni disciplinare, concedierea sau probleme la examene. Biroul Politici de Reintegrare a calificat manifestația drept o manipulare politică, menită să creeze impresia că administrația de la Tiraspol se bucură de sprijinul populației și să acuze Chișinăul de presiuni economice.

#Alexandru Flenchea #miting #Tiraspol