Într-o publicație realizată de The Washington Post, este prezentat un nou plan de pace alcătuit din 20 de puncte, care pentru prima dată stabilește termene concrete privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, parametrii demilitarizării și arhitectura de securitate.

Potrivit articolului, planul este împărțit în trei documente: planul de pace propriu-zis, garanțiile de securitate și planul de reconstrucție economică. Documentele prevăd crearea unei zone demilitarizate de-a lungul întregii linii de încetare a focului, din regiunea Donețk până în Herson, iar în spatele acesteia ar urma să existe o zonă suplimentară în care introducerea armamentului greu va fi interzisă.

În cadrul negocierilor se discută și creșterea limitei armatei ucrainene de la 600.000 la 800.000 de militari, însă Ucraina respinge orice fel de restricții formale în acest sens. Totodată, au loc discuții privind posibile schimburi teritoriale și trasarea unor noi frontiere, fiind analizată și opțiunea unui „scenariu coreean”, cu o linie de demarcație fixă și o decizie amânată asupra statutului regiunilor disputate.

Conform planului, centrala nucleară de la Zaporojie nu ar urma să fie plasată sub controlul Rusiei, iar Statele Unite ar putea prelua administrarea obiectivului pentru a garanta siguranța acestuia.

Documentul fixează și un calendar pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, prevăzută pentru anul 2027. În acest sens, SUA intenționează să exercite presiuni asupra Ungariei pentru a elimina eventualele blocaje, iar integrarea ar urma să stimuleze comerțul, investițiile și să contribuie la controlul corupției din stat.

Statele Unite ar urma să ofere Ucrainei garanții de securitate similare articolului 5 al NATO, în timp ce Kievul solicită ratificarea acestora de către Congresul american. Planul mai prevede că suveranitatea Ucrainei va fi protejată de orice posibil veto rusesc în procesele de implementare.

Administrația Trump propune alocarea a 100 de miliarde de dolari proveniți din activele înghețate ale Federației Ruse pentru reconstruirea Ucrainei, sumă care ar putea fi chiar mai mare decât estimarea inițială. În paralel, oficialii americani poartă discuții cu BlackRock și Banca Mondială pentru crearea unui Fond de Dezvoltare al Ucrainei, cu un obiectiv de investiții de 400 de miliarde de dolari destinate reconstrucției. Președintele Trump ar dori ca investiții similare să fie realizate ulterior și în Rusia.

Amintim că, luna trecută, a fost făcut public un plan de pace în 28 de puncte, menit să oprească invazia Rusiei în Ucraina, însă acela nu includea garanții pentru Ucraina. Acest lucru a provocat reacții puternice din partea liderilor europeni, care au cerut modificarea imediată a documentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.