Pe pagina electronică a Consiliului de Presă a fost publicată Rezoluția Forumului Mass-Media 2025, care a avut loc la Chișinău pe 8 și 9 decembrie. Documentul conține un șir de constatări privind evoluțiile pieței media în ultimul an și mai multe solicitări către autorități, inclusiv să adopte o nouă lege a presei și să asigure protecția reală a profesiei de jurnalist.

În rezoluție se constată că efortul de aliniere a cadrului normativ național în domeniul mass-media la legislația Uniunii Europene necesită accelerare, însă nu în detrimentul consultărilor publice. Subliniind contribuția jurnaliștilor de investigație la deconspirarea unor scheme de manipulare a opiniei publice și tentative criminale de fraudare a alegerilor parlamentare, Forumul Mass-Media constată că spațiul informațional al Republicii Moldova rămâne puternic expus unor forme de ingerință externă, fenomenelor de dezinformare și manipulare, în special pe rețelele sociale și platformele neliniare. Această vulnerabilitate afectează coeziunea socială fragilă și riscă să producă efecte destabilizatoare majore și pe viitor.

Forumul a solicitat autorităților să accelereze procesul de transpunere a legislației europene în reglementările naționale în domeniul mediatic, inclusiv să urgenteze adoptarea și punerea în practică a unei noi legi a presei. În același timp, politicile publice trebuie să creeze condiții pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a mass-mediei, inclusiv a presei locale, iar una dintre priorități ar trebui să fie formarea profesioniștilor solicitați de piața reală a muncii. Participanții la Forum au cerut garanții reale de protecție a profesiei de jurnalist, inclusiv prevenirea și soluționarea cazurilor ce vizează securitatea colaboratorilor media.

Constatând că prestația profesională a companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) a degradat, fapt confirmat de rapoartele de monitorizare în timpul campaniei electorale, Forumul Mass-Media 2025 a solicitat Adunării Populare a Găgăuziei, ca fondatoare a furnizorului public regional, să asigure revenirea în câmpul legal a activității GRT.

Rezoluția conține mai multe apeluri adresate jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, inclusiv: să reflecte în profunzime procesul de aderare la Uniunea Europeană; să monitorizeze implementarea reformelor și utilizarea banilor publici, abordând critic acțiunile autorităților, fără a recurge la autocenzură; să reclame public fiecare caz de împiedicare a activității profesionale etc.

Forumul Mass-Media este cel mai reprezentativ eveniment al comunității jurnalistice din Republica Moldova, în cadrul căruia sunt dezbătute problemele de care se ciocnesc profesioniștii media și consultate potențiale soluții pentru consolidarea unui climat de concurență loială și independență editorială a instituțiilor mass-media. Forumul este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL).

Pe 8 și 9 decembrie 2025, la Chișinău, s-a desfășurat ediția a zecea a Forumului, la care au participat peste 230 de jurnaliști, editori, manageri media, experți naționali și internaționali, dar și reprezentanți ai autorităților și ai partenerilor de dezvoltare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Forumul Mass-Media 2025 s-a desfășurat cu suportul Uniunii Europene, al International Media Support (Danemarca), Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Institute for War and Peace Reporting, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Fundației Soros Moldova și al DW Akademie (Germania).

#forum #mass media #rezoluția

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.