Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat, vineri, 13 februarie curent, că Europa va trebui „să-şi definească regulile de coexistenţă” cu Rusia în cazul în care se va încheia, totuși, un acord de pace în Ucraina, notează antena3.ro.

Scopul unui astfel de set de reguli ar fi acela de a „limita riscul escaladării”, a explicat el.

„Europenii trebuie să înceapă această muncă, cu propria lor gândire şi propriile lor interese”, a adăugat Macron în discursul său la Conferinţa de Securitate de la Munchen, după care le-a propus participanților „să lanseze consultări asupra acestui subiect important”.

Potrivi președintelui francez, dacă statele europene doresc să se afle „în poziţie de forţă” pentru a discuta cu Rusia pe viitor, ele trebuie să își dezvolte instrumentele de apărare, în special în materie de sisteme capabile de „lovituri de precizie” în profunzime.

La Munchen, liderul de la Elysee s-a pronunțat, din nou, pentru reluarea relațiilor cu Rusia, afectate de conflictul declanșat de Moscova prin invazia de acum patru ani.

Anterior, Macron a pledat cauza unui dialog direct cu președintele Vladimir Putin iar Kremlinul a confirmat, săptămâna aceasta, că Rusia este pregătită să reia dialogul cu Franţa la nivel prezidenţial.

Vineri, președintele francez a argumentat că Europa are nevoie de legături diplomatice cu regimul de la Kremlin „pentru a nu ne baza pe alții, și în special pe SU, în conducerea negocierilor pentru pacea în Ucraina”.

„Nu va fi pace fără europeni”, a estimat Emmanuel Macron. „Vreau să fiu foarte clar: poți negocia fără europeni, dacă vrei, dar nu vei putea ajunge la un acord de pace”, a insistat el.

„Când aud discursuri defetiste despre Ucraina sau lideri care cer Ucrainei să accepte înfrângerea și care supraestimează Rusia în acest război, cred că asta e o uriașă greșeală strategică, pentru că nu reflectă realitatea.

Într-o zi, rușii vor trebui să admită amploarea crimelor pe care le-au comis și să accepte inutilitatea pretextelor la care apelează pentru a explica efectele de lungă durată, devastatoare, asupra țării (ca urmare a războiului și sancțiunilor internaționale, n.r.)

Până atunci, să nu lăsăm garda jos”, a îndemnat președintele Franței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emmanuel Macron #Europa #Rusia

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.