Doi moldoveni, care dețin și cetățenia Federației Ruse, au fost implicați într-o operațiune complexă de influențare politică și socială în Republica Moldova, coordonată de ofițerii Serviciului Federal rus de Securitate (FSB). Este vorba despre Alexandr Ciuprin și Ludmila Corsun – ultima fiind pretendent la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor din 2024.

Potrivit informațiilor monitorizate și analizate de jurnaliștii Deschide.MD, începând cu anul 2024, cei doi au întreprins multiple tentative de a se infiltra în proiecte politice, civice și culturale, cu scopul de a influența agenda publică și de a redistribui resursele de soft power rusesc.

Activitatea lui Ciuprin și Corsun era coordonată direct de Vladimir Suhinin, ofițer în cadrul FSB, cu gradul de locotenent-colonel. Suhinin, în vârstă de 42 de ani, avea rol de curator, oferind însărcinări clare privind pătrunderea în mediul politic, identificarea persoanelor influente și construirea unor rețele de loialitate. Strategia viza integrarea treptată în cercuri decizionale și poziționarea în proximitatea centrelor de putere.

Cine este Alexandr Ciuprin

Ciuprin locuiește de mai mulți ani în regiunea Moscova. Acesta a construit în Rusia o carieră discretă, combinând funcții în administrația locală cu activitatea de afaceri. Din 2020, el conduce compania „ЛУЧ” (rază – trad.), specializată în producerea echipamentelor industriale pentru testări nedistructive, fiind fondator și administrator cu cota parte de 50%, împreună cu tatăl său Vladimir Ciuprin.

În paralel, Alexandr Ciuprin, fiind membru al partidului pro-prezidențial „Edinaia Rossia” (Rusia Unită), a făcut parte din Duma orășenească din Balașiha (oraș situat în estul Moscovei) și a fost prim-adjunct al șefului Administrației orașului Kotelniki (o altă localitate aflată în sud-estul capitalei ruse).

Vizită la oamenii lui Tarlev: Primii pași ai rețelei de influență

Din datele obținute de la sursele Deschide.MD din cadrul partidului „Viitorul Moldovei” au comunicat că, inițial, la 9 februarie 2024, Ciuprin a apărut la congresul formațiunii conduse de Vasile Tarlev. Nu a vorbit de la tribună și nu a figurat în lista invitaților oficiali. S-a aflat în sală, discutând în pauze cu mai mulți participanți. Unele întâlniri au avut loc în afara spațiului evenimentului, în cafenele din apropiere.

Potrivit membrilor partidului care l-au văzut atunci, Ciuprin a pus întrebări detaliate despre situația din partidele politice, despre potențiale alianțe și despre resursele disponibile pentru campanii electorale. În seara aceleiași zile, acesta a avut o întâlnire cu Ludmila Corsun, viitorul pretendent la funcția de președinte.

Un tandem construit în Rusia

Corsun este cunoscută în diaspora moldovenească din Federația Rusă. Ea conduce organizația obștească „Autonomia Federală național-culturală a Moldovenilor din Rusia”, controlată din umbră de „hoțul în lege” Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”.

În vara anului 2024, Corsun revine în Republica Moldova, iar pe 28 iulie participă la un eveniment organizat într-o localitate din raionul Anenii Noi.

Oficial, acțiunea era dedicată copiilor. La eveniment au participat mai mulți politicieni, printre care ex-ministrul de interne, Gheorghe Papuc, ex-ambasadorul R. Moldova în Rusia, Andrei Neguța, dar și fostul deputat PCRM, președintele asociației obștești „Republica”, coordonată de Moscova, care a candidat la funcția de parlamentar pe listele partidului „Moldova Mare” a lui Victoria Furtună, Anatolie Dubrovschi.

În cadrul evenimentului, au fost distribuite cadouri, iar scena era decorată cu simboluri tradiționale. Totuși, în materialele promoționale apărute online, imaginea lui Corsun era prezentată într-un context electoral. Panourile, fotografiile și mesajele sugerau deja o viitoare înaintare la funcția de președinte.

Prima etapă: candidatura prezidențială ca instrument de legitimare

La 21 august 2024, Ludmila Corsun a organizat o conferință de presă privind crearea grupului de inițiativă pentru susținerea candidaturii sale la funcția de președinte al Republicii Moldova. Evenimentul a fost construit pe o retorică suveranistă, iar participanții au purtat ii tradiționale, promovând un mesaj identitar „moldovenesc”, menit să mascheze orientarea geopolitică.

În prezidiu s-a aflat și Alexandr Ciuprin, prezentat ca un susținător al candidatului.

A doua zi, pe 22 august, Corsun și Ciuprin au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru participarea la alegeri. Totuși, pe 24 august CEC a respins cererea pe motiv că Ludmila Corsun nu cunoaște limba română la nivelul cerut de lege.

Eșecul electoral și schimbarea strategiei

Pe 29 august 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins contestațiile depuse împotriva deciziei CEC și a menținut hotărârea organului electoral. În acest context, operațiunea ar fi trecut la o etapă nouă: infiltrarea indirectă.

Potrivit informațiilor analizate, după eșecul din cadrul scrutinului prezidențial, Corsun și Ciuprin s-au divizat pe segmente distincte:

• Alexandr Ciuprin a primit sarcina de a prelua controlul asupra unei formațiuni politice existente.

• Ludmila Corsun a fost redirecționată spre mediul civic, cultural și religios.

Strategia respectivă avea drept scop extinderea influenței ruse prin structuri aparent apolitice.

Tentativa lui Ciuprin de preluare a partidului „Uniunea Centristă din Moldova”

La 29 iulie 2025, Ciuprin a inițiat un congres extraordinar al Partidului „Uniunea Centristă din Moldova” (UCM), în urma căruia a fost aleasă o nouă conducere. Fostul lider ar fi cedat funcția, iar Ciuprin a devenit vicepreședinte al formațiunii.

Investigația integrală poate fi citită AICI.

#FSB #interferenta #Moldova #politic #rețeaua Moscovei

Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord urmează să se întâlnească luni, 14 septembrie, la Cardiff, pentru a discuta despre un nou demers în favoarea schimbării constituționale și a unei mai mari autodeterminări pentru cele trei națiuni, relatează antena3.ro.

Summitul fără precedent îi va reuni pe prim-ministrul Scoției, John Swinney, pe prim-ministrul Țării Galilor, Rhun ap Iowerth, și pe prim-ministrul Irlandei de Nord, Michelle O’Neill.

Liderii sunt așteptați să semneze o declarație comună prin care să afirme dreptul națiunilor lor de a-și determina viitorul constituțional, inclusiv posibilitatea organizării unor referendumuri pentru independență.

Lor li se va alătura și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Fein și lidera opoziției din Republica Irlanda.

Întâlnirea va avea loc la hotelul St David’s, cu vedere spre Golful Cardiff, unde liderii sunt așteptați să discute despre cooperarea în domeniul economiei, energiei, Europei, relațiilor internaționale și autodeterminării.

Potrivit The Telegraph, întâlnirea are loc în contextul în care partidele pro-independență conduc în prezent guvernele din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.

În Scoția, Partidul Național Scoțian (SNP) rămâne principala forță politică, în timp ce Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Seneddul galez în urma alegerilor din mai.

În Irlanda de Nord, Sinn Fein a câștigat alegerile pentru Stormont din 2022, iar Michelle O’Neill a devenit în cele din urmă prim-ministru în 2024, după un blocaj politic și retragerea Partidului Democrat Unionist.

Aceste evoluții au consolidat apelurile liderilor naționaliști și pro-independență pentru o reformă constituțională majoră a Regatului Unit.

Swinney a declarat că situația politică reprezintă un indiciu clar că actualul aranjament dintre Westminster și națiunile cu autonomie transferată devine nesustenabil.

„Pentru prima dată, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri pro-independență. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil – și că Westminster trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.

El a adăugat: „Impulsul pentru o schimbare constituțională serioasă este de necontestat. Andy Burnham trebuie să se confrunte acum cu ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit.”

Domeniile în care cele trei partide vor coopera

Acordul planificat este de așteptat să angajeze cele trei partide să coopereze în patru domenii generale: economie, energie, Europa și cooperare internațională și autodeterminare.

De asemenea, partidele sunt așteptate să susțină relații mai strânse cu Uniunea Europeană, Scoția și Țara Galilor putând solicita aderarea ca state independente, iar Irlanda de Nord urmând să adere la UE ca parte a unei Irlande unite.

Întâlnirea are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că i-ar plăcea „să vadă o Irlandă unită”.

În timpul unei vizite la Dublin, sâmbătă, Trump ar fi descris eventuala aderare a Irlandei de Nord la Republica Irlanda drept „un lucru grozav” și s-ar fi întrebat cum ar putea o asemenea evoluție să fie negativă.

Problema independenței Scoției a revenit, de asemenea, în dezbaterea politică după ce Andy Burnham a indicat că un alt referendum pentru independență ar putea fi luat în considerare dacă ar exista un „consens clar” în favoarea acestuia.

Swinney a criticat poziția lui Burnham, susținând că aceste comentarii ar putea deschide calea pentru relansarea campaniei pentru independență.

Cu toate acestea, Burnham a insistat ulterior că un nou referendum privind independența Scoției rămâne exclus înainte de următoarele alegeri generale din Regatul Unit.

Într-o scrisoare adresată lui Swinney joi, Burnham a declarat că nu există un consens în favoarea unui referendum pentru independență în Scoția și nici dovezi clare că majoritatea oamenilor din Irlanda de Nord ar dori în prezent să părăsească Regatul Unit.

„Manifestul din 2024 în baza căruia Partidul Laburist și-a asigurat majoritatea parlamentară era lipsit de echivoc: «Partidul Laburist nu susține independența sau un alt referendum»”, a scris Burnham.

El a adăugat că independența și un alt referendum erau „excluse”, deoarece ar distrage atenția de la obiectivul guvernului privind creșterea economică și costul vieții.

Țara galilor cere un control sporit asupra finanțelor

Dezbaterea constituțională este alimentată și de solicitările Țării Galilor pentru un control mai mare asupra finanțelor sale și asupra altor domenii ale guvernării.

Plaid Cymru este așteptat să folosească întâlnirea de luni pentru a cere competențe sporite în ceea ce privește impozitarea și cheltuielile publice, precum și un control mai mare asupra unor domenii precum poliția și finanțarea transportului feroviar.

Partidul solicită, de asemenea, ca veniturile din Crown Estate, inclusiv cele provenite din fundul mării utilizat pentru parcurile eoliene offshore, să fie transferate către Țara Galilor în loc să fie plătite Trezoreriei Regatului Unit.

O sursă din Plaid Cymru a declarat că cele trei partide au „argumente solide pentru o cooperare politică practică” în domeniile energiei, economiei, Europei și în chestiuni constituționale mai largi.

„Partidele noastre au multe de câștigat lucrând împreună, ca parteneri și ca egali, acolo unde avem interese comune și unde cooperarea poate îmbunătăți viețile oamenilor pe care îi reprezentăm”, a declarat sursa.

Sinn Fein este așteptat să folosească summitul pentru a-și promova campania pentru reunificarea Irlandei.

O sursă din partid a declarat că liderii vor discuta despre modul în care fiecare națiune își poate determina viitorul prin mijloace democratice.

„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat sursa.

„Unitatea Irlandei nu este o aspirație îndepărtată. Munca pentru construirea noii Irlande trebuie să înceapă acum.”

Cooperarea propusă între cele trei națiuni cu autonomie transferată are loc în contextul în care tensiunile privind viitorul Regatului Unit continuă să crească, partidele naționaliste cerând o autonomie mai mare și, în cele din urmă, dreptul de a decide dacă țările lor rămân parte a Uniunii.