Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

În Republica Moldova, circa 2.500 de persoane suferă de boli rare. Mai mult de jumătate sunt copii

27 Feb. 2026, 12:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Feb. 2026, 12:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Aproximativ 2.500 de persoane din Republica Moldova trăiesc cu o boală rară, iar peste jumătate dintre ele sunt copii. Doar în 2025, statul a alocat peste 22,4 milioane de lei pentru tratamentul spitalicesc al acestor pacienți, alte circa 12,9 milioane de lei fiind direcționate pentru medicamente compensate în regim ambulatoriu.

Datele Ministerului Sănătății mai arată că 20 de pacienți cu miastenia gravis și sindromul Guillain-Barré au beneficiat anul trecut de tratament cu imunoglobulină umană, costul mediu pentru un pacient depășind 187 de mii de lei. Totodată, 65 de persoane cu scleroză multiplă au fost tratate cu ocrelizumab, cu un cost mediu de 243,5 mii de lei per pacient.

La nivelul asistenței medicale specializate de ambulatoriu, 41 de pacienți cu fibroză chistică au primit tratament cu dornază alfa și tobramicină, valoarea totală a medicamentelor depășind 4,3 milioane de lei. În paralel, 269 de pacienți cu scleroză multiplă au beneficiat de tratament cu interferon, glatiramer acetat și cladribină, costurile totale ridicându-se la peste 13 milioane de lei.

De asemenea, în 2025 a fost inclus spre finanțare preparatul emicizumab, destinat tratamentului și profilaxiei hemofiliei severe la copii. În prezent, 19 copii beneficiază de acest tratament, costul mediu pentru un pacient fiind de aproximativ 294 de mii de lei.

În majoritatea cazurilor, bolile rare sunt afecțiuni genetice, grave și cronice, care necesită tratamente complexe și de lungă durată. Deși fiecare boală în parte afectează un număr redus de persoane, privite cumulativ, acestea reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate.

Diagnosticul este realizat la Centrul de sănătate a reproducerii și genetică medicală al Institutului Mamei și Copilului și în alte instituții republicane, iar pentru cazurile complexe sunt dezvoltate colaborări cu laboratoare specializate din străinătate.

Bolile rare sunt incluse în Programul național privind bolile rare 2024-2028, care are drept obiectiv asigurarea accesului echitabil la diagnostic, informare, îngrijire și tratament. Printre prioritățile Ministerului Sănătății se numără operaționalizarea Registrului național al bolilor rare, dezvoltarea echipelor multidisciplinare și extinderea screeningului neonatal, acolo unde există dovezi de eficiență.

Pe 27 februarie este marcată Ziua internațională a bolilor rare, iar la Institutul Mamei și Copilului se desfășoară cea de-a XI-a ediție a conferinței naționale cu participare internațională „Ziua bolilor rare 2026”.  Evenimentul reunește specialiști din diverse domenii medicale, cercetători, reprezentanți ai autorităților și ai organizațiilor de pacienți, precum și invitați din România și Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 19:22
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
19 Aug. 2026, 19:22 // Societate //  Vlada Ciorici

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consultări publice dedicate studiilor de fundamentare pentru reactualizarea Planului Urbanistic General Chișinău 2040