Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în India, Ana Taban, susține că la Ambasada de la New Delhi activa un ofițer detașat din cadrul Serviciul de Informații și Securitate, responsabil de serviciul consular. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat unei televiziuni din Polonia, în contextul scandalului public dintre fostul diplomat și Ministerul Afacerilor Externe.

Ana Taban afirmă că a aflat despre rechemarea sa din funcție din presă și că ministrul de Externe, Mihai Popșoi, nu i-ar fi răspuns la apeluri sau mesaje.

„Eu am fost rechemată din funcție în august. Am aflat despre acest lucru din mass media. Imediat am încercat să contactez superiorul meu, domnul ministru, să-l întreb care ar fi motivul pentru rechemarea mea din funcție. Acesta nu a răspuns la apelurile mele telefonice, nu a răspuns la mesajele mele”, a declarat Ana Taban.

Fosta ambasadoare susține că ulterior a solicitat oficial explicații și că răspunsul primit invoca existența unei cauze penale. Ea afirmă însă că Procuratura Anticorupție i-ar fi comunicat în două rânduri că nu figurează în niciun dosar penal și că instituția nu a solicitat retragerea sa din funcție.

„În decembrie, în al doilea răspuns, Procuratura a confirmat de nou că nu fac parte de niciun dosar penal. Și mai mult decât atât, a confirmat faptul că Procuratura niciodată nu a cerut rechemarea mea din funcție”, a spus aceasta.

În cadrul interviului, Ana Taban a făcut și declarații despre activitatea consulară a ambasadei Moldovei în India.

„După cum se cunoaște deja, responsabil de serviciul consular în cadrul ambasadei a fost detașat o persoană din cadrul Serviciului de Informație și Securitate. Acest lucru nu este secret”, a afirmat aceasta.

Potrivit ei, pe numele respectivei persoane ar fi existat plângeri din partea unor cetățeni indieni privind erori în vizele emise.

„Cetățenii se duceau la aeroport, plăteau deja bani pentru vize, plăteau pentru bilete de avion, eventual pentru cazare și erau întorși de la aeroport, deoarece viza conținea erori”, a declarat Ana Taban.

Anterior, MAE a confirmat că a recepționat cererea de chemare în judecată depusă de Ana Taban și a precizat că își va prezenta poziția oficială în instanță. Ulterior, instituția a transmis că nu va mai comenta public subiectul și că examinarea cazului trebuie să aibă loc exclusiv în cadrul procedurilor legale.

Ministrul Mihai Popșoi a declarat că rechemarea și concedierea fostei ambasadoare au avut loc în urma unor „abateri financiare grave” constatate în cadrul unui audit și din cauza unor absențe nemotivate de la serviciu. Ana Taban respinge acuzațiile și susține că auditul ar fi avut loc după rechemarea sa din funcție.

Ana Taban a fost rechemată din India în august 2025, după un mandat de aproape doi ani în cadrul misiunii inaugurate în 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ana Taban #MAE

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.

#conditii #misiuni spatiale #NASA