Ministrul interimar al Culturii, Cristian Jardan, a prezentat un raport de activitate după cele opt luni petrecute la conducerea instituției. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul a enumerat proiectele realizate în domeniul cultural, de la finanțarea inițiativelor locale și sprijinirea artiștilor până la participarea Republicii Moldova la evenimente internaționale.

Jardan a menționat că una dintre măsurile realizate a fost elaborarea unei formule de calcul pentru finanțarea celor 16 instituții teatral-concertistice aflate în subordinea Ministerului Culturii. Potrivit acestuia, noul mecanism va permite acordarea subvențiilor în funcție de mai mulți indicatori de performanță, precum numărul de spectacole, premierele și gradul de ocupare a sălilor.

În raportul prezentat, ministrul interimar a indicat că prin Fondul Național al Culturii au fost susținute 126 de proiecte, alte 78 de proiecte au primit finanțare prin Programul Național „Acces la Cultură”, iar ministerul a contribuit financiar la organizarea a 83 de proiecte și evenimente culturale în localități din întreaga țară.

Potrivit lui Jardan, în anul 2026 numărul aplicărilor la programele de sprijin gestionate de Ministerul Culturii aproape s-a dublat. În total, au fost înregistrate 902 aplicări: 298 pentru Concursul de finanțare a proiectelor și programelor locale de dezvoltare culturală, 326 pentru Programul „Acces la Cultură” și 278 pentru proiecte culturale ale organizațiilor necomerciale.

Printre evenimentele importante menționate de ministru se numără Festivalul „Născut în Moldova”, unde Ministerul Culturii a avut rol de partener general, precum și extinderea festivalului de muzică clasică în aer liber „DescOperă”, care a inclus, pentru prima dată, patru seri de operă și muzică simfonică.

Jardan a evidențiat și participarea Republicii Moldova la Bienala de la Veneția, unde țara a avut pentru prima dată un pavilion propriu. Pavilionul prezintă instalația „În a mia și a doua noapte”, concepută de artistul vizual Pavel Brăila, și poate fi vizitat până la sfârșitul lunii noiembrie.

Tot pentru prima dată, patru artiști din Republica Moldova — Mihail Țăruș, Tudor Zbârnea, Victor Guțu și Tatiana Fiodorova-Lefter — au participat la târgul internațional de artă contemporană VOLTA Basel 2026. Ministerul Culturii a acoperit cheltuielile de transport și cazare pentru artiști.

La capitolul proiecte noi, ministrul a menționat lansarea Concursului Național de Book-Trailere, la care au participat peste 450 de elevi, susținerea participării editorilor moldoveni la Târgul de Carte de la Leipzig, reprezentarea Republicii Moldova la Eurovision și organizarea a peste 20 de acțiuni de diplomație culturală în nouă țări.

De asemenea, Ministerul Culturii a obținut preaderarea Republicii Moldova la rețeaua europeană TRADUKI, care oferă oportunități pentru traducerea, publicarea și promovarea literaturii naționale, precum și pentru mobilitatea autorilor, traducătorilor și editorilor.

În ceea ce privește cooperarea europeană, Jardan a menționat aderarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene „Europa Creativă” 2021–2027. Potrivit acestuia, în 2026 au fost depuse 41 de aplicații pentru proiecte de cooperare, 10 artiști moldoveni au fost selectați pentru mobilități culturale în state europene, iar un proiect va permite găzduirea în Republica Moldova a cinci artiști internaționali.

În domeniul infrastructurii culturale, ministrul a anunțat semnarea contractului de antrepriză pentru finalizarea noului sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Totodată, a fost extins mecanismul de angajare a tinerilor specialiști în instituțiile publice de cultură din municipiul Chișinău.

Printre alte rezultate prezentate se numără inițierea elaborării regulamentului național pentru selectarea orașului candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2033, denunțarea unor acorduri încheiate în cadrul CSI și a acordului cu Federația Rusă privind funcționarea Centrului Rus de Știință și Cultură, precum și introducerea unui mecanism de evaluare a riscurilor înainte de invitarea artiștilor străini în instituțiile publice de cultură.

Jardan a mai menționat consolidarea Oficiului Național de Dezvoltare a Culturii, integrarea Biroului Europa Creativă Moldova în această structură, aprobarea Programului de implementare pentru anii 2026–2030 al Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu 2025–2035 și organizarea unor programe de instruire pentru managerii instituțiilor culturale din teritoriu.

„La finalul acestui mandat, dincolo de proiecte, rămân oamenii pe care i-am cunoscut și pentru care am simțit că merită să luptăm mai mult: artiști care continuă să creeze chiar și atunci când le este greu, tineri care aleg să rămână acasă, profesori care cresc generații întregi și oameni din sate și orașe care țin cultura vie prin muncă și răbdare”, a scris Jardan marți, 21 iulie.

Amintim că Cristian Jardan nu se mai regăsește în noua garnitură guvernamentală prezentată de premierul desemnat Vasile Tofan. Pentru funcția de ministru al Culturii a fost propus Dan Suruceanu, actualul viceadministrator al complexului Arena Chișinău.

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.