Guvernul va institui un moratoriu temporar asupra primelor, bonusurilor și altor plăți suplimentare acordate angajaților din sectorul public care au salarii foarte mari, a anunțat premierul Vasile Tofan, după finalizarea unei analize preliminare privind remunerarea în instituțiile statului.

Potrivit prim-ministrului, analiza a vizat aproape 40.000 de angajați și arată că peste 85% dintre aceștia au salarii nete mai mici de 20.000 de lei, iar mai mult de jumătate – 55,6% – încasează sub 10.000 de lei net pe lună.

În același timp, doar 1,1% dintre angajați, adică 439 de persoane, beneficiază de salarii nete care depășesc 50.000 de lei. Cele mai multe astfel de cazuri se regăsesc în autoritățile independente de reglementare, instituțiile publice cu autogestiune, unitățile de implementare a proiectelor și întreprinderile de stat.

„Un salariu mare nu este neapărat un abuz. Există profesii rare și domenii critice – precum IT, securitatea cibernetică sau aviația – unde statul trebuie să poată concura cu sectorul privat. Totuși, nu putem tolera excesele acolo unde aceste plăți nu sunt justificate”, a declarat premierul.

Până la finalizarea verificărilor, Executivul propune suspendarea tuturor plăților suplimentare pentru angajații ale căror venituri depășesc de trei ori salariul mediu pe economie, adică peste 52.200 de lei. Printre măsurile anunțate se numără:

investigarea individuală a celor mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public;
suspendarea bonusurilor, adaosurilor salariale și diurnelor suplimentare pentru salariile foarte mari;
oprirea acordării ajutoarelor materiale care au fost utilizate pentru majorarea remunerațiilor;
suspendarea repartizării profiturilor în companiile de stat și instituțiile publice pe perioada investigațiilor.

Guvernul intenționează să creeze un catalog public online în care vor fi publicate salariile pe instituții și funcții. Totodată, conducătorii întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice vor fi obligați să prezinte periodic rapoarte video privind activitatea desfășurată și politica de remunerare. Premierul a precizat că măsurile reprezintă doar o primă etapă și că Executivul va pregăti hotărâri de Guvern, modificări legislative și decizii ale fondatorilor pentru a elimina practicile considerate nejustificate în ceea ce privește remunerarea din sectorul public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subiectul așa-numitelor ”salarii nesimțite” a revenit în atenția publică, după scandalul de la Moldatsa. Zilnic, presa publica informații despre veniturile unor angajați ai statului cu o leafă lunară de peste 100 de mii de lei. Topul instituțiilor cu cele mai mari salarii reclamate: Agențiile de reglementare (ANRE, ANRCETI etc.), unde șefii încasează venituri de până la 7,8 ori mai mari decât salariul mediu pe economie, spre deosebire de președinte sau premier, care au doar 1,3–1,4 salarii medii. Subiectul ajuns și în vizorul deputaților, care au organizat audieri publice la Parlament.

#moratoriu #salarii nesimtite #Vasile Tofan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.