Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Moratoriu la prime și bonusuri pentru ”salariile nesimțite” din sectorul public. Anunțul făcut de Tofan

31 Iul. 2026, 13:01
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
31 Iul. 2026, 13:01 // Politica //  Realitatea.md

Guvernul va institui un moratoriu temporar asupra primelor, bonusurilor și altor plăți suplimentare acordate angajaților din sectorul public care au salarii foarte mari, a anunțat premierul Vasile Tofan, după finalizarea unei analize preliminare privind remunerarea în instituțiile statului.

Potrivit prim-ministrului, analiza a vizat aproape 40.000 de angajați și arată că peste 85% dintre aceștia au salarii nete mai mici de 20.000 de lei, iar mai mult de jumătate – 55,6% – încasează sub 10.000 de lei net pe lună.

În același timp, doar 1,1% dintre angajați, adică 439 de persoane, beneficiază de salarii nete care depășesc 50.000 de lei. Cele mai multe astfel de cazuri se regăsesc în autoritățile independente de reglementare, instituțiile publice cu autogestiune, unitățile de implementare a proiectelor și întreprinderile de stat.

„Un salariu mare nu este neapărat un abuz. Există profesii rare și domenii critice – precum IT, securitatea cibernetică sau aviația – unde statul trebuie să poată concura cu sectorul privat. Totuși, nu putem tolera excesele acolo unde aceste plăți nu sunt justificate”, a declarat premierul.

Până la finalizarea verificărilor, Executivul propune suspendarea tuturor plăților suplimentare pentru angajații ale căror venituri depășesc de trei ori salariul mediu pe economie, adică peste 52.200 de lei. Printre măsurile anunțate se numără:

  • investigarea individuală a celor mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public;
  • suspendarea bonusurilor, adaosurilor salariale și diurnelor suplimentare pentru salariile foarte mari;
  • oprirea acordării ajutoarelor materiale care au fost utilizate pentru majorarea remunerațiilor;
  • suspendarea repartizării profiturilor în companiile de stat și instituțiile publice pe perioada investigațiilor.

Guvernul intenționează să creeze un catalog public online în care vor fi publicate salariile pe instituții și funcții. Totodată, conducătorii întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice vor fi obligați să prezinte periodic rapoarte video privind activitatea desfășurată și politica de remunerare. Premierul a precizat că măsurile reprezintă doar o primă etapă și că Executivul va pregăti hotărâri de Guvern, modificări legislative și decizii ale fondatorilor pentru a elimina practicile considerate nejustificate în ceea ce privește remunerarea din sectorul public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subiectul așa-numitelor ”salarii nesimțite” a revenit în atenția publică, după scandalul de la Moldatsa. Zilnic, presa publica informații despre veniturile unor angajați ai statului cu o leafă lunară de peste 100 de mii de lei. Topul instituțiilor cu cele mai mari salarii reclamate: Agențiile de reglementare (ANRE, ANRCETI etc.), unde șefii încasează venituri de până la 7,8 ori mai mari decât salariul mediu pe economie, spre deosebire de președinte sau premier, care au doar 1,3–1,4 salarii medii. Subiectul ajuns și în vizorul deputaților, care au organizat audieri publice la Parlament. 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.