Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Moldova își reunește diaspora: Trei săptămâni de evenimente în întreaga țară

02 Aug. 2026, 18:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
02 Aug. 2026, 18:40 // Societate //  Ana Panaguța

Zilele Diasporei 2026 încep mâine, 3 august, aducând timp de aproape trei săptămâni un program dedicat moldovenilor din țară și din străinătate. În perioada 3–21 august, Biroul relații cu diaspora organizează o serie de evenimente culturale, educaționale, civice și sportive, desfășurate sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!”.

Programul va debuta cu evenimentul „Autori basarabeni în lume”, organizat la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Vizitatorii vor putea participa la lansări de carte susținute de autorii din diaspora Iurie Cojocaru, Tamara Șchiopu și Dina Vrancean, precum și la vernisarea unei expoziții grafice semnate de Olga Chilat.

Pe 4 august, tineri din țară și din diaspora vor participa la Youth Talk: „Tinerii schimbă lumea”, unde vor discuta despre implicare, leadership și viitorul Republicii Moldova. În aceeași zi este programat și Quiz Diaspora, un eveniment interactiv dedicat culturii, identității și comunităților moldovenilor de peste hotare.

Agenda continuă pe 5 august cu atelierul „Diaspora – Vocea Republicii Moldova în Europa”, destinat liderilor asociațiilor diasporale și centrelor educaționale, precum și cu City Quest, un joc urban prin care participanții vor descoperi Chișinăul într-un mod inedit.

Evenimentul central al programului va fi Forumul Diasporei 2026, organizat pe 7 august, la Palatul Republicii. Aici vor fi abordate subiecte legate de viitorul Republicii Moldova, implicarea diasporei și oportunitățile de colaborare.

În cadrul Zilelor Diasporei sunt programate și excursii și drumeții pe 8, 9, 15 și 16 august, iar pe 15 august va avea loc Cupa Diasporei, o competiție sportivă organizată pe Stadionul Dinamo.

De asemenea, pe întreaga durată a programului, în perioada 3–21 august, instituțiile publice vor organiza Zilele Ușilor Deschise, cu ateliere și întâlniri dedicate cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.